În ciuda triumfalismului “eco” de la Cluj-Napoca, ţin să vă informez că deșeurile menajere încă nu sunt colectate selectiv.
Clujenii n-au mai văzut saci pentru colectarea selectivă a deşeurilor încă de acum doi ani când fimele de salubritate le-au aruncat peste gard câte un sul. Oricum, cu saci, fără saci, aceeaşi maşină obosită venea să colecteze în aceeaşi troacă toate tipurile de deşeuri. O vreme mai trecea un fel de camionaş cu remorcă care mai lua selectiv, dar a dispărut şi acesta de jumătate de an cel puţin. Din neputința şi delăsarea municipalității.
Încă mai există muntele de gunoi de la Pata Rât și încă mai pute Clujul a deşeuri plimbate cu “cifa” sau incendiate.
Încă mai curg deşeurile pe Someş.
Vreau să vă informez că 300 de kilograme de steril datorează Planetei fiecare eco-hipster prin simplul fapt că poartă un tricou cu o inscripție lăcrămoasă.
Un ecologist responsabil și-ar lua acasă și cele 7 tone de sterile produse de industria minieră pentru fabricarea automobilului TESLA personal. Bașca minimum 250 de kilograme de zgură de furnal și de convertizor. Dacă are casă de beton armat, alte 20 de tone de steril îl așteaptă. Televizorul, circa 3 tone. Calculatorul cu monitor: 5 tone. Verighete: 4 tone. Smartphone: 2 tone. Și tot așa…
Am evaluat „datoria ecologică” a fiecărui om de pe planetă la circa 2 tone de sterile miniere pe an. Așadar, vreți cu adevărat ecologie, planetă „Mama Gaia”, să nu vă consider niște ipocriți? Adoptați câte 2 tone pe an de sterile „maidaneze” ca să salvați planeta! Puneți-le în vestibul, ca să nu deranjați balenele din vecini.
Aşa că, în ceea mă priveşte, cu ocazia Zilei Pământului (care e pe vine), mă pregătesc pentru a sărbători ora aia cu „stinsul” consumatorilor electrici. Cea cu lăsatul în beznă al Planetei, de parcă nu este suficientă bezna mintală în care să se zbată cei care au ceva de zbătut.
Când mai am voie să ies din casă (din cauză de restricţii pandemice), îmi mai cumpăr niște reflectoare din acelea care să poată lumina până şi Calea Lactee chiar și când vor fi trei sori pe cer (unul natural, unul de la Centrala de la Kozlodui şi altul de la racheta aia pe care Partidul Comunis Chinez se pregăteşte să o lanseze în spaţiu, după ce a pus Pământul la pământ).
Voi sărbători lăsând aprinse toate luminile din casă. Am să las deschis și frigiderul, că are beculeț. Inclusiv vreo 4 lanterne și luminița de la telefon (care va sta în priză pe parcursul operațiunii) și cea de la briceagul cu tirbușon, bașca piticii fotovoltaici de grădină pe care îi voi cupla la rețeaua de curent.
E cam rece pe afară așa că am să scot afară niște reșouri din acelea șantierești făcute pe BCA și am să pun și ventilatoarele, să-ncălzesc frigiderul lăsat deschis, sau, după caz, să răcoresc plita cuptorului electric pe care am să-l pun să dogorească la cea mai de sus poziție. Toate acestea în ritm de bormașină și rotopercutor.
Sper să crape toţi ipocriți „eco” – cei care ne-au tot vorbit despre decalotarea calotei polare numai de pe „aifoane” pentru crearea cărora, la fiecare bucată, crapă cel puțin o banchiză și face insolație un urs polar.
Și care nu se dau jos din mașină, nici cât să meargă la baie!
Gadgeturile electronice ale acestor ipocriţi se produc lăsând în urmă vreo două tone şi jumate de steril per bucată. Cum ziceam, să-şi ia sterilul acasă, apoi să mă caute. Să nu sune la uşă, ies eu, din când în când, să nu se-ncălzească Planeta!
Şi, gata!