Cu exceptia unor evenimente timide, aflate inca la inceput de drum, cartierele Clujului sunt private de viata culturala a orasului. Manasturul, care concentreaza aproape jumatate din populatia orasului, dar si Marastiul sau Grigorescu, cartiere-pilon ale urbei, au prea putine spatii reactivate prin evenimente. Cand s-a desfasurat vreun concert intr-un cartier al Clujului? Cand au simtit cei din Gruia ca apartin acelui loc si au iesit in strada, cu exceptia vreunui meci de fotbal de pe Stadionul Constantin Radulescu? Cinematografele din cartiere sunt ori inexistente, ori goale, iar in pietele din suburbii se vand legume si fructe, nicidecum cultura. Pana si Capitala Europeana a Tineretului si-a concentrat mare parte din evenimente in centrul Clujului, care a devenit saturat de atatea concerte, targuri si festivaluri.
Cu putine exceptii, clujenii consuma cultura doar in centrul Clujului. Asta, contrar faptului ca mare parte dintre ei si-ar dori sa aiba festivaluri de muzica sau de film la cativa pasi de casa ori in parcul in care au copilarit.
Renate Roca-Rozenberg, PR al Festivalului International de Film Transilvania, este de parere ca optiunea organizatorilor de evenimente de a se concentra exclusiv pe zona centrala, in conditiile in care aproape jumatate din populatia Clujului se afla de fapt intr-un singur cartier, tine fie de frica de a aborda un public necunoscut, fie de lipsa bugetului pentru logistica. TIFF incearca, de cativa ani incoace, sa duca festivalul de film in cartierele orasului. De altfel, este primul eveniment major care a inceput sa patrunda si la periferie.
“Un eveniment in cartier presupune ca vei merge “ de acasa” cu tot ce ai nevoie, in lipsa unor spatii special amenajate. Open Air Manastur a fost primul experiment in cadrul TIFF si continuam sa facem asta de peste 5 ani pentru ca am avut, inca de la inceput, mare succes. A fost un semnal ca oamenii isi doresc ca lucrurile sa se intample in mijlocul comunitatii in care traiesc, sa poata participa alaturi de vecini. Ulterior, am extins prezenta TIFF si in Marasti, cu proiectii speciale pentru riverani, si mai recent incercam, atat prin TIFF cat si prin alte evenimente, sa reactivam Depozitul de Filme, aflat si acesta intr-un cartier in care, de regula, nu se intampla nimic. Plaja Grigorescu a fost alta locatie pe care am lucrat anul acesta, in special la festivalul Colours of Cluj, cred ca poate deveni pe termen lung un punct de reper pentru organizatori pe perioada verii”, spune aceasta.
Ea crede, totusi, ca nu organizatorii de evenimente trebuie blamati, deoarece cartierele Clujului nu au fost gandite sa aiba spatii ample pentru evenimente.
„In conditiile in care fiecare spatiu liber este vanat pentru a mai construi un bloc, e o minune ca se gasesc totusi temerari care sa incerce altceva. Ar trebui sa existe interes atat din partea Primariei, ce ar evita astfel sa blocheze saptamani in sir centrul orasului pentru a satisface toate solicitarile, dar si un interes direct al clujenilor. Tine de fiecare dintre noi sa ne protejam spatiul in care traim, sa gandim proiecte care sa ne anime cartierul si altfel decat prin zgomotul betonierelor de la baza unui nou bloc”.
Dan Clinci inceaca si el sa aduca putina cultura in cartierele urbei, astfel ca a initiat proiectul “Orasul acasa”, prin Asociatia Urbannect. Primele trei etape ale proiectului s-au desfasurat chiar in cartiere – Grigorescu, Manastur si Marasti. Prin “Orasul acasa” se incearca aducerea unei atmosfere familiale strazii, pentru ca oamenii sa constientizeze ca locuirea in oras ar trebui sa fie asumata tocmai ca locuire acasa.
“Si cartierele sunt oras. Am invatat ca oamenii au nevoie de comunicare, de interactivitate. De foarte multe ori, cartierele sunt folosite doar ca si dormitoare. Nu exista spatii pe care lumea sa si le asume, ca fiind comunitare. Cat am stat in respectivele cartiere, imediat lumea a utilizat instalatia noastra – Sufrageria urbana – si astfel au ajuns sa povesteasca intre ei, deoarece am creat un loc de intalnire”, spune Dan Clinci.
Intalnirile organizate de Urbannect sunt inca o dovada a faptului ca manasturenii, locuitorii din Groapa sau cei din Grigorescu sunt avizi dupa fenomene locale.
“Marea majoritate dintre noi ne-am nascut si locuim in cartier. De foarte multe ori, cartierele sunt discriminate pentru mizeria lor. E adevarat ca nu sunt grozave, dar trebuie sa realizam faptul ca ele sunt casa noastra si trebuie sa facem tot efortul ca sa le umanizam. Putem face asta prin proiecte culturale, sa inviem anumite spatii si sa le dam o valenta de spatiu pubic. Deocamdata, centrul Clujului este privit ca un loc de evenimente – de la Piata Unirii la Parcul Central, Piata Kogalniceanu, Piata Avram Iancu – si din aceasta cauza apare o supraaglomerare pe aceste spatii, o cacofonie de evenimente”, spune Clinci.
“La Terenuri”, proiect initiat de Colectiv A in Manastur, a pornit tocmai de la aceasta idee: in Cluj, rolul real al cartierelor si al comunitatilor formate aici sunt in general neglijate, uitandu-se de potentialul acestora ca si motoare de re-descoperire si de re-creere a orasului. Concentrarea evenimentelor culturale, artistice si a manifestarilor sociale se face doar in centru si doar in anumite perioade ale anului. Periferia ramane astfel doar un element de discurs, desi aceasta are propria ei viata, propriul ritm cotidian si propriile probleme neglijate deseori de comunitatea artistica, organizatii sau autoritati.
Astazi, La Terenuri – Spatiu Comun in Manastur inseamna un loc unde se organizeaza diferite evenimente, de la proiectii de film, ateliere pentru copii, weekenduri pline de activitati.
“Avem o munca de aproape trei ani, si ideea a venit din lipsa de activare a cartierelor. Am venit cu dorinta de a vedea cu cine lucram in Manastur. Apoi, putin cate putin, am aflat despre nevoile cartierului. Am pornit cu actiuni participative, am incercat sa implicam cat mai multa lume. In timp, am facut trei editii ale Zilelor Manasturului, impreuna cu Primaria Cluj, eveniment inclus in Zilele Clujului”, spune Lala Panait, una dintre initiatoarele proiectului.
Aceasta este de parere ca multi oameni nu stiu de evenimente ce se desfasoara in centrul Clujului, sau nu isi permit sa participe.
“Nu ne place sa credem ca evenimentele trebuie sa migreze din centru in cartiere. Ne place sa credem ca exista cultura in cartiere, exista oameni care produc cultura, exista talente chiar la noi acasa, insa trebuie descoperite si incurajate. Spre exemplu, noi vvem doua grupuri pe care ne bazam, unul format din liceeni – o trupa locala de teatru si uDJ – si un grup de parinti, care au inceput sa preia ei atelierele pentru copii. Bineinteles ca nu e usor, oamenii sunt ocupati si nu au incredere ca se pot schimba lucruri, dar au inceput sa fie optimisti pentru zona, sa ramana verde”, arata aceasta.
Lala Panait este de parere ca si in alte cartiere din Cluj ar trebui sa existe spatii alternative.
La nivel institutional, Primaria Cluj-Napoca a realizat, pana acum, modernizarea Cinematografului Marasti. Incet-incet, aici se intampla lucruri: proiectii de film, dezbateri, inalniri. Spre exemplu, in perioada 15-18 octombrie, aici va avea loc Docuart Fest, un festival al documentarului romanesc, eveniment aflat la prima editie in Cluj-Napoca.
In prag de a fi inaugurat este si fostul Cinema Dacia, din Manastur. La trei ani de la inceperea lucrarilor de moderbizare, primarul Emil Boc a promis ca acesta va fi gata la inceputul anului viitor. Cinematograful se doreste a fi un spatiu multifunctional, un centru cultural de cartier.