Administrația din pix din ”bocăria” Cluj-Napoca umflă spațiul verde din Cluj-Napoca pe seama cimitirelor și a pădurilor din jur. Poate ați uitat dar în campania electorală din 2016, un senator pe nume Hărdău, se lăuda că va transforma în parcuri atât Pădurea Făget cât și Pădurea Hoia. Hărdău, amicul lui Boc și senator PDL. Între timp Făgetul a devenit o pădure de case, iar prin Hoia se târăsc drumuri către investiții imobiliare.

”Avem în Pădurile Hoia şi Făget 450 de hectare care aparţin domeniului public. Printr-o sesiune legislativă bine gândită, pot intra în administrarea Primăriei şi transformate în parcuri. Apoi, prin prevederi legislative specifice, să se interzică dezvoltări imobiliare şi tăierea copacilor în aceste parcuri.

Şi vreţi să propuneţi un parteneriat în care să intre pădurile ca parc?

Şi să poată fi utilizate. Mă bazez pe voinţa comună – sunt convins că un oraş sufocat are nevoie de un plămân – iar un plămân mai bun decât acesta nu există. Asta, pe de o parte. în al doilea rând, zona imobiliară se dezvoltă mai repede decât au prevăzut şi autorităţile, şi oamenii politici. Pe când eram student în Cluj, parcul Babeş avea o dimensiune. încercaţi şi faceţi un desen, cum arăta atunci şi cum arată acum şi veţi avea surprize interesante. Tot ce s-a construit, s-a făcut rupând din acest parc care, de fapt, trebuia să fie o zonă verde.”

Emil Boc declara, în anul 2021, că municipiul Cluj-Napoca își asumă parcursul de „oraș verde”, iar direcția este una clară „orașul să fie redat oamenilor și mai puțin mașinilor”.

„Direcţia este clară, ca oraşul să fie redat oamenilor şi mai puţin maşinilor, iar deplasarea să se realizeze cu o alternativă a maşinilor, metrou, tren metropolitan, transport în comun cu autobuze, să îţi facă plăcere să munceşti, să înveţi, să îţi întemeiezi o familie, să te distrezi şi din care să nu mai pleci”, declara Emil Boc în anul 2021, când a anunțat Clujul ca fiind primul oraș din România care aderă la Acordul privind Orașele Verzi.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță susține că Primăria Cluj îi păcălește pe clujenii și vinde cu polonicul ceea ce consumă către Unounea Europeană cu situația spațiilor verzi amenajate pe care le include în Registrul spațiilor verzi. Ștefănuță spune că Primăria umflă cifrele, incluzând în numărul spațiilor verzi pe cap de locuitori, cimitirele, dar și pădurile Clujului. Oficial, municipiul are astăzi 28,64 mp/cap de locuitor spații verzi, ceea ce depășește norma europeană de 26.

“Uniunea europeană recomandă 26 de metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, iar noi avem în momentul de față 12. Oare chiar nu ne dă de gândit”,  spunea, în urmă cu un an, arhitectul octogenar Vasile Mitrea, într-o dezbatere organizată de ONG-ul Societate organizată sustenabil (SOS).

Așa că, în timp ce orașul pute de la Pata Rât, se sufocă în praful veșnicilor șantiere de cumetrie, în trafic printre noxe, Însuși Dânsul, Maestrul Vorbelor din Gură, se bate cu pumnuțu-i în pieptuț cu plaivazul pe hârtie că ce ”green” e municipiul nostru. Gri beton și dală.

„Îmi vine să râd pentru că se vede cu ochiul liber că nu ai cum să vii cu cifra aceasta. Când te uiți la date îți dai seama că în ele sunt incluse cimitirele, sunt incluse pădurile Hoia și Făget.

Îmi pare rău, dar dacă incluzi toate pădurile, toate zonele forestiere externe, chiar dacă le încadrezi în intravilan, atunci evident că îți dă o medie enormă.

Dar dacă ești onest cu tine și faci Registrul spațiilor verzi așa cum prevede legea, doar cu parcuri, atunci poți să măsori cu adevărat. (…) Din statistici poți să dai impresia că orașul este verde, dar el nu este”, a subliniat Ștefănuță, preluat de site-ul media9.ro.

CITEȘTE ȘI:

Promisiunile neonorate ale primarului Emil Boc din 2004 pana in prezent. Cum ar fi fost daca s-ar fi infiintat registrul promisiunilor electorale, asa cum a dorit chiar el?

Și citiți și lista de ”realizări” pe partea de ”green” din mandatul 2016 – 2020:

72. Parcul Tineretului – Pădurea Clujenilor – B-dul Muncii f.n. (21,3 ha)

În lucru în teren – 12% realizat. Termen de execuţie: 19 luni (30 decembrie 2021).

73. Parcul Est – organizarea unui concurs internaţional (54 ha)

Consiliul local a aprobat HCL pentru desfăşurarea concursului internaţional de soluţii. Urmează lansarea concursului în această toamnă (în parteneriat cu OAR).

74. Parcul Bună Ziua – organizarea unui concurs internaţional (9,5 ha)

Urmează lansarea concursului internaţional de soluţii în 2021 (în parteneriat cu OAR).

75. Parcul Zorilor (1,2 ha)

Este în curs de obţinere carte funciară. Urmează să fie pus HCL-ul de aprobare PUZ în dezbatere publică.

76. Zona verde a Canalului Morii – tronson Parcul Rozelor (aprox. 2,5 hectare)

Suntem la faza de obţinere a acordului de Mediu; avem achiziţie pentru realizare SF.

Parcuri şi zone modernizate (10 proiecte)

77. Reabilitare Parcul Feroviarilor (5,3 ha, a fost concurs internaţional, vrem să obţinem fonduri europene pentru execuţia lucrărilor)

Urmează lansare achiziţie publică pentru execuţie lucrări în această toamnă.

78. Amenajarea malurilor Someşului zona Grigorescu-Plopilor (peste 7 ha, fonduri europene, a fost concurs internaţional de soluţii)

Suntem la faza de obţinere a autorizaţiei de construire. Sunt necesare completări ale pe documentaţiilor depuse. Estimare lansare licitaţie pentru execuție lucrări: 2020. Durata de execuție a lucrărilor: 24 de luni.

79. Reabilitare Parcul Armătura şi zona adiacentă (3,2 ha, fonduri europene, a fost concurs internaţional de soluţii)

Suntem la faza de obţinere a autorizaţiei de construire. Sunt necesare completări ale pe documentaţiilor depuse. Estimare lansare licitaţie pentru execuție lucrări: 2020. Durata de execuție a lucrărilor: 18 luni.

80. Reabilitare zona Cetățuia (10 ha, a fost concurs internaţional, depus pe fonduri europene pe partea de proiectare)

În curs de realizare documentaţia tehnică şi de urbanism (PUZ şi SF). Termen de realizare pentru PUZ, SF, DTAC, PT – 15 luni (la care se adăugă termene pentru avize). Ordin de începere dat la 30 august 2019, estimare finalizare documentaţii: 2021.

81. Pădure parc în Făget (aprox. 40 ha) – intervenţiile vor fi minimale (am făcut o dezbatere publică la 21 iulie)

Suntem parteneri într-un proiect european împreună cu ADI-ZMC („URBforDAN”). Proiectul e legat de utilizarea pădurilor urbane şi periurbane cu protejarea mediului şi ne oferă finanţare pentru studii şi câteva dotări (semne de orientare, mese, bănci). ADI ZMC urmează să realizeze achiziţia pentru dotări, care vor fi instalate până la finalul anului.

82. Modernizarea Parcului I.L. Caragiale

În lucru caietul de sarcini pentru achiziţie proiectare şi execuţie. Termen de realizare de 24 de luni. Proiectul va include decopertarea Canalului Morii pe str. Bariţiu.

83. Modernizarea Parcului 14 Iulie

Suntem la stadiul de realizare SF. Se va corela cu realizarea proiectului inclus în tema Cluj-Napoca: oraş pentru pietoni.

84. Modernizarea Parcului Farmec

În derulare achiziţia publică pentru proiectare şi execuţie.

85. Modernizarea Parcului Ştefan cel Mare

A fost realizată achiziţia publică pentru proiectare şi execuţie lucrări, contractul este în curs de semnare. Termen de realizare: 12 luni.

86. Modernizarea Parcului Primăverii

A fost realizată achiziţia publică pentru SF. Suntem la faza de cadastrare a terenului.

Spaţii verzi şi zone de recreere (5 proiecte)

87. A început construcţia Bazei sportive şi de agrement „La Terenuri” (4,2 ha)

– S-a dat ordinul de începere lucrări la 22 iunie. Termen de realizare: 12 luni (plus eventuale întreruperi pe perioada de iarnă).

88. Extindere Skatepark Rozelor

A început execuţia lucrărilor la 2 septembrie (termen de realizare 12 luni).

89. Amenajarea unui mic skatepark în Mărăşti

Minirampă de skatepark după modelul celei din parcul I.L. Caragiale. Se va amplasa în Parcul Tulcea, în această toamnă.

90. Amenajarea unui spaţiu pentru sport în aer liber şi spaţiu verde pe str. Gh. Dima

A fost identificat terenul, sunt în analiză opţiunile de amenajare.

91. Amenajarea unui Legal Wall – perete pentru exersarea artei stradale (un perete pentru graffiti).

Se va amenaja spaţiul de sub podul de pe Aurel Vlaicu din Mărăşti.