Mai ieri, edilul clujean Emil Boc, a participat la întâlnirea primarilor cu Guvernul și s-a văitat în spațiul public de absența resurselor financiare pentru proiectele majore. Din câte se pare, întâlnirea dintre primarii marilor orașe din țară și Leviatan, adică reprezentanții Executivului, nu au înregistrat rezultatele scontate. Iată de ce, din dorința de a veni în sprijinul proiectelor demarate de omul (mic) de stat, Emil Boc, propunem o listă de măsuri cât se poate de sustenabile pentru realizarea bunăstării comunității clujene.
Întrucât am observat că domnul Emil Boc este mână largă atunci când vine vorba despre alocarea de fonduri pentru diverse concerte și alte festivisme, cel mai potrivit ar fi ca edilul clujean să își mai tempereze din avânt și să mai reducă din cheltuieli. Care cheltuieli?
Păi, bunăoară, Emil Boc ar putea să nu mai comande mărțișoare în sticle de murano pentru angajații municipalității clujene, ci să opteze pentru o varinată mai ieftină.
Iar, dacă stăm bine să ne gândim, suma alocată pentru aniversarea zilei de naștere a lui Florin Piersic putea fi una mai apropiată de posibilitățile unei primării lipsite de fonduri, căreia Guvernul cică îi tot taie din bani.
Astfel, în loc de 28.000 de euro, Emil Boc putea aloca, să spunem, 20.000.
Iar în loc de cei 38.000 de euro alocați pentru serbarea Zilei Micii Uniri, din 24 ianuarie 2019, municipalitatea putea contribui cu 25.000.
Știți cum e? Un artificiu mai puțin aici, unul mai puțin dincolo și în acest mod, cheltuielile scad simțitor.
Oare știți câți bani s-au spart în focuri de artificii și baloane? 240.000 de euro din banii clujenilor.
Da, iar sumele sunt tot mai mari, de la un eveniment la altul, de la un an la altul…
Cea mai mare parte din banii alocați ambelor evenimente a fost cheltuită pentru focurile de artificii:
78.922,68 lei, fără TVA (17.100 euro) de 1 Decembrie și 78.992 lei, fără TVA (17.100 euro) de Revelion.
Ca să nu vă mai spunem despre mereu aceleași proiecte ratate care storc bugetul local.
E vorba de Dealul Lomb.
Este locul unde pământul fuge cât vede cu ochii, iar construcțiile se duc la vale pe zi ce trece.
CREIC și TEAM, cele două mega Centre, unul de Excelență pentru Industrii Creative, celălalt pentru Sprijinirea Afacerilor, ce ar fi trebuit să aducă un capital de imagine în plus municipalității clujene, s-au dovedit a fi una dintre cele mai însemnate țepe, atât pe bani publici, cât și pe bani europeni.
Acest proiect eșuat a costat clujenii 4.5 MILIOANE DE EURO. Ce este mai fantomatic în această ecuație: alunecările de teren din zona Lomb, construcția fără capăt a celor două centre ori modul în care a fost subvenționată în permanență societatea care administrează aceste proiecte, adică Cluj Innovation Park?
O altă făcătură, cusută cu ață albă, este fantomatica Cluj Capitala Culturală Europeană, care a cerut nici mai mult nici mai puțin de 500.000 lei din bugetul local în cadrul celei de-a doua sesiuni de finanțare pentru ONG-uri pusă la bătaie de către Primărie. Suma totală pe care o oferă Primăria pentru toate asociațiile și fundațiile este de 800.000 lei.
Merită să ne amintim și de pierderile financiare constante de la Regia Autonomă a Domeniului Public din subordinea Primăriei.
Potrivit raportului de activitate pe primul semestru al anului 2017, RADP Cluj-Napoca a înregistrat o pierdere de peste 831.000 lei în primele șase luni ale lui 2017. Ca să mascheze ineficiența regiei, în execuția bugetului de venituri și cheltuieli, pentru anul 2018 s-a prognozat o pierdere de 1,6 milioane lei, ca atunci când este trasă linia la sfârșit de semestru să apară de fapt doar jumătate din suma estimată ca pierdere.
Atât RADP, cât și Compania de Transport Public din Cluj-Napoca solicită periodic recalcularea sumelor alocate pentru un an, iar primarul Emil Boc, din pix, modifică constant fondurile pentru entitățile din subordinea Primăriei.
Iată poate de ce, Inspectorii Curții de Conturi au constatat annual prejudiciile din cadrul municipalității clujene: pentru anul 2017, suma totală a fondurilor prăduite se ridica la o valoare de 56 de milioane de lei, adică aproximativ 12 milioane de euro.
Prin urmare, banii clujenilor nu se pierd doar pe drumurile naționale care duc spre Guvern.
Din păcate, fondurile bugetului local sunt stoarse cu consecvență de către reprezentanții administrației clujene nu pentru a genera bunăstarea unei comunități, ci pentru a organiza festivaluri, concerte și concursuri.
O gestionare mai atentă a banului public ar însemna posibilități imense de realizare a proiectelor atât de necesare municipiului Cluj-Napoca.
Dacă ne mai gândim la câte studii de pre-fezebilitate se află în curs, licitații demarate de Primăria lui Boc, care vor fi ulterior contestate și reluate pe aceeași bani publici, atunci putem înțelege că sumele cheltuite pentru proiectele-fantomă ale Clujului sunt colosale.
Numai Metroul și Centura Metropolitană vor mai stoarce bugetul local de câteva milioane bune de euro. Doar studiul de fezabilitate pentru metrou a fost în valoare de 3.5 milioane de euro.
Prin urmare, banii clujenilor nu sunt luați de Guvern, ci mai degrabă sunt risipiți de administrația locală și județeană, zi de zi, lună de lună, an după an. Aici sunt banii clujenilor. Aici sunt banii care ne lipsesc, dar pe care Emil Boc se duce să-i cerșească de la Executiv.