Satisfactia – starea de multumire binecuvantata, pacea, linistea – este efemera, in cel mai bun caz. Putem trai momente ale acestei stari, deseori cand ne asteptam cel mai putin. Ea nu este identica cu placerea sau fericirea; in cautarea ei intalnim noutatea si, ca urmare, creierul nostru se transforma. Desi fiecare dintre noi danseaza cu noutatea, uneori impreuna, iar alteori separat, este dificil de negat ca ea destabilizeaza o relatie. In ciuda potentialului dezastruos, afectele noutatii asupra satisfactiei sexuale si emotionale sunt esentiale pentru mentinerea unei relatii pe termen lung.
Intr-o relatie, prima problema legata de noutate este ca barbatii si femeile isi exprima atat de diferit nevoia pentru ea. Intr-o zi de primavara anilor ‘20, presedintele Calvin Coolidge si sotia sa urmau sa viziteze o ferma avicola din Midwest. La putin timp dupa sosirea lor, presedintele si doamna Coolidge au pornit in vizite separate. Cand doamna Coolidge a trecut pe langa tarcurile cu gaini, s-a oprit pentru a-l intreba pe fermier daca cocosul copula de mai multe ori pe zi.
– De zeci de ori, a venit raspunsul.
– Te rog, spune asta presedintelui, a cerut doamna Coolidge.
Cand presedintele a trecut pe langa tarcuri si i s-a spus despre cocos, a intrebat:
– Aceeasi gaina de fiecare data?
– O, nu, domnule presedinte. Alta de fiecare data.
Presedintele a dat usor din cap, apoi a cerut:
– Spune asta doamnei Coolidge.
Desi povestea este foarte bine cunoscuta celor care studiaza comportamentul sexual al animalelor, conversatia probabil ca nu a avut loc niciodata.“Efectul Coolidge”, care are un sambure de adevar, a aparut ca o gluma spusa la inceputul unei prelegeri din anii ’50 despre comportamentul animal.
La majoritatea mamiferelor, masculul copuleaza si ejaculeaza de mai multe ori cu o femela receptiva, aproape intotdeauna fertila. La un moment dat, dorinta masculului de a avea o activitate sexuala inceteaza si acesta se indeparteaza de femela. Daca masculul este un om, de obicei se intoarce pe cealalta parte si adoarme. Oboseala? Nu, o forma de plictiseala sexuala.
Daca in fata masculului apare o femeie noua, el se va ridica la inaltimea situatiei si numai ca se va imperechea cu ea, dar va si ejacula. Astfel “efectul Coolidje” a devenit sinonim cu abailitatea masculului de a se imperechea cu o femela noua. Unii sexologi sugereaza astfel ca masculul uman are o trebuinta innascuta pentru varietate sexuala, iar femela nu.
O versiune contemporana a “efectului Coolidge”, tot o gluma, reitereaza argumentul mai succint. “Care sunt cele patru nevoi ale unui barbat?” Raspunsul este urmatorul: “Hrana, apa, femeie, alta femeie.” In replica, o alta intrebare: “Care sunt cele patru nevoi ale unei femei?”; raspuns: “Hrana, apa, sex si imbratisari”.
Multi oameni cred ca barbatii ar vrea sa faca sex cu mai multe femei, iar femeile vor sa aiba un singur barbat si sa faca copii. Daca sexologii au dreptate, atunci atat barbatii, cat si cocosii au o dorinta insatiabila pentru noutatea sexuala, iar femeile si gainile nu. Dar daca toate acestea sunt un mit? Daca femeile au aceeasi dorinta de noutate sexuala? Barbatii si femeile pot cauta noutatile in diferite forme, dar fara sa existe deosebiri fundamentale.
Familiaritatea duce la plictiseala, iar macinarea nesfarsita in moara a tuturor placerilor ameninta adezivul sexual care uneste cuplurile. In timp ce noutatea este un mod sigur de a da nastere unor experiente grozave, credinta ca armonia matrimoniala depinde de stabilitate, fidelitate si constanta este opusa acestei idei. Ca in orice alt domeniu legat de satisfactie, si poate de relatii, tensiunea dintre ceea ce este previzibil si sigur versus ce este nou si periculos este continua. Adevarata natura a satisfactiei se intrevede in modul in care se rezolva aceasta lupta.
Samburele de adevar din “efectul Coolidge” nu se afla in dorinta de noutate a presedintelui, ci in dorinta comuna a acestuia si a sotiei sale de a avea parte de relatii sexuale aducatoare de satisfactie. Pentru a rezolva enigma noutatii, trebuie sa examinam mai intai scopul sexului. Reproducerea sexuata, care necesita doi membri ai speciei in loc de unul, a reprezentat o strategie puternica pentru propagarea genelor, care a dus la o competitie intre masculi si femele. Astazi noi o denumim lupta dintre sexe.