Din oras

Seful Laboratorului de Trafic al UTCN: "La trafic se pricepe toata lumea, ca la fotbal". Pragurile de sol au efecte pe termen lung: poluare, drumuri stricate si cladiri crapate

Pragurile de sol apar pe strazile din Cluj ca ciupercile dupa ploaie. Cum face cineva o cerere la Primarie, cum e turnat un nou prag de sol, insa studiile care sa justifice amplasarea lor sunt, de cele mai multe ori, inexistente.

Specialistii in ingineria traficului avertizeaza ca numarul mare de praguri de sol nu ajuta pietonii, chiar daca prima impresie ne-ar indemna sa credem asta. Asa cum Oana Buzatu, purtatorul de cuvant al Primariei Cluj-Napoca declara AICI, aceste praguri sunt montate, in proportie de peste 50%, la cererea riveranilor si sunt realizate din asfalt pentru ca sunt mai ieftine. Din pacate, initiativele clujenilor se pot intoarce, in timp, impotriva lor.

„Uitati-va la emisiile autoturismelor, toate cresc semnificativ sub 20 de kilometri la ora. Poate ar fi interesant sa vedeti unde s-au pus pragurile de sol si cine sta pe strada respectiva. Unele se pun din initiativa cetatenilor, altele interventii, dar nu realizeaza nimeni ca in timp vibratiile cresc enorm, crapa terenul, crapa cladirile acolo. Nu au dimensiunea care trebuie, nu respecta normele”, mentioneaza Nicolae Burnete, profesor la Facultatea de Mecanica din cadrul UTCN.

Dupa cum explica specialistul UTCN, in toate tarile europene dezvoltate, rampele au o lungime mai mare decat ampatamentul masinilor si sunt de culoare rosie, pentru a fi usor de reperat.

Ieftine pentru municipalitate, scumpe pentru clujeni

La randul lui, Nicolae Filip, seful Laboratorului de Trafic din cadrul UTCN spune ca nimeni nu contesta utilitatea pragurilor de sol, dar atrage atentia asupra faptului ca utilitatea lor trebuie dovedita de studii de fezabilitate.

„Astea nu se pun asa ca ma duc eu la primarie si fac o solicitare, ci se pun inginereste. Se pun daca este cazul si unde este cazul, nu peste tot. Ele trebuie puse unde sunt accidente, unde se intampla necazuri. Noua ne-a cerut Primaria ajutor sa facem un studiu la intersectia Ceahlau cu Ciresilor, acolo era cate o tamponare in fiecare saptamana. Am facut studiul de fezabilitate, s-a montat pragul si am ajuns ca in 4 luni sa nu mai fie niciun eveniment”, explica Filip.

Totodata, Filip atentioneaza asupra faptului ca majoritatea pragurilor din oras nu sunt „ortodoxe”. In mod normal, pragurile de sol sunt standardizate si reduc viteza de la 50 de kilometri pe ora pana la 30 de kilometri la ora. In mod normal, pragul de sol e un schelet care se incastreaza in structura drumului si peste care vine un strat de uzura.

„Astea costa si atunci e mai comod sa se faca din asfalt, care sunt de fapt rampe. Omul de pe strada aia e multumit, ca punctul lui de vedere a fost in fata, dar nu e in avantajul lui pe termen lung. Nu este un beneficiu nici pentru Primarie, dar presiunile sunt mari. Din pacate nu au competenta sa le explice solicitantilor de ce nu e nevoie. La trafic se pricepe toata lumea, la fel ca la fotbal pentru ca toti sunt soferi, toti beneficiaza. Ca sa ai abilitarea sa explici un prag de sol inseamna sa faci un studiu, exista o diagrama de calcul, de montare, in functie de viteza si de alti factori”, conchide Filip.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *