Procurorul sef DNA Cluj, Elena Botezan, a cerut Consiliului Superior al Magistraturii transferul la Curtea de Apel Cluj ca judecator, arata Clujust.ro. Cererea va fi analizata in sedinta din 20 noiembrie a Sectiei pentru judecatori din cadrul CSM.
Botezan are o vechime ca procuror de peste 16 ani, indeplinind aceasta functie, succesiv, la Parchetul de pe langa Judecatoria Turda si de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca. Din 15 decembrie 2005, lucreaza ca procuror la DNA Cluj, iar din 2009 conduce structura. In 2013, cand i-a expirat mandatul de trei ani, a fost reinvestita in functie de catre Consiliul Superior al Magistraturii.
Daniel Morar a recomandat-o la sefia DNA
De-a lungul vremii, numele i-a fost asociat cu cel al fostului sef al DNA, Daniel Morar, despre care se spune ca a protejat-o si a ghidat-o in cariera sa.
De altfel, nu de putine ori fostul sef al DNA, Daniel Morar, a avut numai vorbe de lauda despre Elena Botezan. In ianuarie 2013, Morar o recomanda sa conduca lupta anticoruptie la nivel national. Elena Botezan se afla, alaturi de procurorii Doru Tulus, Lucian Papici, Calin Nistor si Laura Oprean pe lista persoanelor recomandate de Morar pentru sefia DNA.
In cariera sa nepatata apare evocat si un incident, in 2007. Pe atunci, Botezan era subalterna lui Crin Nicu Bologa, seful DNA Cluj, cu care a avut unele conflicte de serviciu. In sesizarea transmisa sefului DNA, Daniel Morar, Bologa arata, la acea vreme, ca Elena Botezan, subalterna sa, a folosit o cauza in interes personal pentru a-si recupera telefonul pierdut. Presa vremii arata ca acest caz a fost “ingropat” de Daniel Morar, atat pe partea disciplinara (prin nesesizarea Inspectiei CSM) cat si pe partea penala (sub aspectul posibilului abuz in serviciu).
Promovata la structura centrala a DNA
Dar acest lucru nu i-a afectat cariera, dimpotriva.
La scurt timp dupa acest “incident”, Elena Botezan a fost promovata de la DNA Cluj la structura centrala a DNA, unde a ajuns sa lucreze, din 2007, cu seful Sectiei I Penala, Lucian Papici, la dosarul “Examenelor fraudate la INM”.
Dosarele lui Botezan
In 2010, la o jumatate de an de la preluarea conducerii structurii teritoriale din Cluj, Elena Botezan demasca reteaua de profesori care luau mita pentru a-i promova pe elevii de liceu la Bacalaureat. Era un prim dosar rasunator, care a fost urmat de alte anchete similare in intreaga tara si care arata, pentru prima data cu dovezi incontestabile, sistemul de invatamant bolnav si corupt.
In 2011, aceeasi procuroare avea sa-i puna catusele lui Radu Bica, pe atunci vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj. Dosarul lui Radu Bica era, insa, doar un preambul pentru dosarul fostului primar al Clujului, Sorin Apostu.
Anchetarea lui Radu Bica, inceputa in toamna anului 2011, s-a finalizat cu o condamnare definitiva de cinci ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita, cu o condamnare definitiva de trei ani cu suspendare pentru dare de mita, spalare de bani si cumparare de influenta in cazul asa-numitei denuntatoare a lui Bica si Apostu, Aspazia Droniuc, urmand ca instanta sa pronunte in curand un verdict in cazul fostului primar Sorin Apostu, a sotiei sale, avocatul Monica Apostu si a omului de afaceri Calin Stoia.
In aceeasi perioada, Botezan scotea la iveala si fraudarea Referendumului din vara lui 2012. In dosar sunt amintite nume grele, printre care fiul vitreg al lui Corneliu Dobritoiu, Dumitru Samson.
Anul acesta,dupa aceeasi schema ca in cazul Bica-Apostu, Botezan a mai “scos” doua dosare importante. Primul a fost dosarul Fany, in care i-a trimis in judecata pe oamenii de afaceri Olezia si Stefan Cadar, patronii firmei de transport Fany, si pe una dintre directoarele Autoritatii Rutiere Romane, Daniela Dobrila, acuzata de luare de mita.
Dosarul “Fany” a fost doar un carlig pentru ce avea sa urmeze: arestarea lui Horea Uioreanu, presedinte al Consiliului Judetean Cluj, pentru fapte de coruptie, alaturi de doi oameni de afaceri din Cluj, Ioan Bene si Vasile Pogacean.Un dosar care a scos la iveala mita electorala, contributiile oamenilor de afaceri la bunastarea partidelor politice, dar si un presedinte de Consiliu Judetean corupt, care lua mita pentru a-si satisface nevoile personale.