Daca la Craiova barurile sunt obligate sa se doteze cu biblioteci, la Iasi si Arad se lanseaza acuzatii si se depun demisii in randul liderilor asociatiilor care pregatesc candidaturile la CCE. Cea mai savuroasa actiune s-a inregistrat la Braila, unde s-a propus aducerea manelelor la teatru sau un festival de spart seminte. Exista si echipe care isi vad de treaba, se angajeaza in echipe experti si se calculeaza bugete.
Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana 2021 a dat recent startul campaniei „#TM2021”. Astfel, pana pe 31 august 2015, timisorenii sunt invitati sa puna pe Instagram toate fotografiile care li se par reprezentative pentru orasul de pe Bega.
„Fie ca este vorba despre momente inedite, locuri, cladiri sau evenimente, toata lumea este invitata sa publice pozele pe reteaua de socializare, iar acesta trebuie sa fie insotite de hashtag-ul #TM2021”, arata publicatia locala tion.ro.
Se cerceteaza diverse tipuri de cultura cum ar fi „cultura inalta, gastronomie, arta, sport, educatie, tehnologie, cultura populara, comunitate si cultura sociala”.
De asemenea, timisorenii sunt invitati sa voteze culoarea orasului lor, intr-un scrutin care vizeaza canditatura Timisoarei la titlul de Capitala Culturala a Europei.
Cetatenii orasului sunt invitati sa acceseze site-ul Asociatiei: www.timisoara2021.ro si sa voteze, printr-un click, culoarea si acronimul considerate reprezentative pentru oras in acest proces al candidaturii la titlul de Capitala Europeana a Culturii.
Sesiunea de votare se desfasoara pe site-ul Asociatiei, www.timisoara2021.ro si este deschisa pana in 15 iunie 2015.
In alta ordine de idei, primarul Timisoarei se lauda in presa ca a inventat un sistem care ar permite stoparea furturilor de statui, din ce in ce mai multe in ultimul timp in orasul de pe Bega. Trei monumente istorice au disparut fara urma recent, cele care ii infatiseaza pe Victor Babes, Aurel Candea si Emanuil Ungureanu. Cea de-a treia se afla la doi pasi de sediul Primariei Timisoara, dupa cum relateaza opiniatimisoarei.ro.
„Am cerut Politiei Locale sa se documenteze asupra unor sisteme antifurt, sugestia mea fiind… dar mai bine nu o spun, ca afla hotii despre ea. Am dat o solutie tehnica bazata pe tehnologii ultra-avansate. Este incalificabil ce s-a intamplat. Am dat dispozitii de paza si la Aleea Personalitatilor, de exemplu, dar nu putem pune paza peste tot”, a declarat primarul Timisoarei, pentru sursa citata.
Totodata, municipalitatea a aprobat alocarea a 100.000 de euro pentru pregatirea dosarului cu care Timisoara candideaza la titlul de capitala Culturala Europeana.
Candidatura Iasiului, zguduita de scandaluri si demisii
De la Iasi, principala stire in privinta candidaturii la CCE este ca Dan Dobos, presedintele Fundatiei Iasi Capitala Culturala Europeana si direcor interimar al structurii a demisionat „dupa indelungi neintelegeri cu noua conducere a Primariei iesene”, potrivit digi24.ro. Decizia acestuia a starnit un adevarat scandal in presa, fiind acuzat ca ar fi lansat si „un atac furibund la adresa viceprimarului Mihai Chirica si a liderului PNL Marius Danga”.
„Dan Dobos sustine ca nu mai este sustinut de nimeni din consiliul local odata cu arestarea primarului Gheorghe Nichita, singurul care, de- a lungul timpului, i-ar fi acordat sustinere.
Pe blocul sau, Dobos spune ca, in 2012, a fost invitat de edil ca impreuna sa construiasca proiectul Iasi-Capitala Culturala Europeana 2021 si astfel a plecat din presa, unde a lucrat 20 de ani.
El uita insa sa aminteasca faptul ca acest proiect a fost initiat, de altfel, de europarlamentarul social-democrat Catalin Ivan si ca, in 2012, a renuntat la ziarul la care a lucra pentru a deveni purtator de cuvant al PSD.
Pe langa aceste omisiuni, Dobos nu s-a sfiit ca tot pe blocul sau sa lanseze un atac furibund la adresa viceprimarului Mihai Chirica”, se arata pe stiri.telem.ro.
In acelasi context 7est.ro scrie de o „imagine a esecului desavarsit”, mai ales ca peste toate s-a adaugat si suspendarea site-ului proiectului Iasi CCE.
„N-avem strategie, n-avem idee despre bugetul ce trebuie aprobat pana in octombrie, iar haosul e desavarsit de anuntata demisie a lui Dan Dobos, presedintele Fundatiei „Iasi, Capitala Culturala” si de numirea lui Calin Ciobotari in comisia consultativa. PNL nu da niciun semn de colaborare cu sefii Primariei, colapsul instalandu-se cu patru luni inainte de depunerea dosarului de candidatura. in paralel, celelalte orase din tara sunt mult mai avansate, bucurandu-se de consensul intregii comunitati”, se arata aici.
11 grupuri de lucru pregatesc candidatura Bucurestiului
Candidatura capitalei Romaniei la CCE a fost anuntata recent, in 2014, insa este pregatita de o intreaga armata de experti in diverse zone in plus. De asemenea, au fost cooptati fosta directoare a Institutului Cultural Roman de la New York, Corina Suteu, carea cum e responsabil cu strategia culturala, plus Robert Palmer, consultant pe proiecte culturale. Strategia culturala in cauza se afla in dezbatere publica pe pagina de internet a Centrului Cultral al Municipiului Bucuresti – ArCuB. Corina Suteu a precizat, potrivit mediafax.ro, ca acest document este extrem de important pentru orice oras, si cu atat mai important pentru Bucuresti, care este segmentat din punct de vedere cultural. Ea a explicat ca se va face o cartografiere a resurselor existente in Bucuresti si se va crea o legatura intre toate segmentele din domeniul cultural.
Primaria Craiova culturalizeaza cu forta terasele
Barurile si terasele din Centrul Istoric al Craiovei risca sa se inchida pentru ca nu au carti. Este titlul unei stiri de pe digi24.ro si se refera la o hotarare a autoritatilor legale care ii obliga pe toti cei care administreze terase sa isi amenajeze un „colt cultural”.
„Cum doar doua din cele 20 de baruri s-au conformat, edilii ameninta cu ridicarea autorizatiilor de functionare”, se arata aici.
Coltul cultural face parte din proiectul Primariei Craiova de a obtine titlul de capitala europeana a culturii in 2021. In aceeasi lupta mai sunt inca zece orase.
„Noi nu am intrat pana acum cu Politia Locala sa vedem daca respecta sau nu autorizatiile de functionare, dar de saptamana viitoare i-am informat deja in cadrul unei sedinte pe patronii de terase ca vom incepe sa verificam”, a declarat Lia Olguta Vasilescu, primarita de la Craiova, pentru sursa citata.
Presedintele Asociatiei Arad CCE, somat sa demisioneze, pentru ca a laudat declaratia lui Ioan Rus in privinta imigrantilor
La Arad este scandal. Catalin Lazurca, consilier local municipal si presedinte al Comisiei de Cultura din cadrul Consiliului Local Municipal Arad, i-a cerut ziaristului Andrei Ando, presedintele Asociatiei „Arad Capitala Culturala Europeana 2021”, sa demisioneze din fruntea ONG-ului.
„Faptul ca domnul Ando nu cunoaste sensurile cuvintelor pozitivism si constructivism, dar le foloseste dezinvolt in articole in care, ambitios nevoie mare, isi expune viziunea strategica pe 10 ani, asta mai treaca-mearga. Dar cind se apuca sa ia apararea ineptului Ioan Rus, ministrul demisionat, asta deja mi se pare stupefiant”, a spus Lazurca, citat de ziare.com.
„Declaratiile ministrului Ioan Rus, privind familiile unor muncitori romani din strainatate, au creat o isterie artificiala. Rus are dreptate, chiar daca a spus lucrurilor pe nume, a fost excesiv de direct”, ar fi spus directorul Arad CCE.
„Da, e bine ca Rus a spus lucrurilor pe nume, fiindca a atras atentia asupra unui flagel”, a adaugat acesta.
Un alt scandal are ca obiect de disputa alocarea de fonduri de la Consiliul Judetean (CJ) si Consiliul Local (CL), mai ales, ca „Asociatia „Arad – Capitala Europeana a Culturii 2021″ este sprijinita in egala masura de CJA si Municipiul Arad, in pofida faptului ca demersul pentru obtinerea iluzoriului titlu este unul al Municipalitatii”, potrivit ziare.com.
„Revenind la Municipiul Arad, interesant este ca acesta nu intruneste nici macar conditiile minime de a candida la titlul de Capitala Europeana a Culturii, pentru simplul motiv ca nu are elaborata o strategie culturala. Cu toate acestea, si in deplina cunostinta de cauza, a alocat fara nici un fel de probleme 360.000 de lei din banii aradenilor”, arata publicatia amintita.
Proiect inedit de Zilele orasului Sfantu Gheorghe
Initiativa „Sfantu Gheorghe – Capitala Europeana a Culturii 2021” se va implica in programul de weekend al editiei din acest an al Zilelor Sfantu Gheorghe cu doua jocuri „personale”. Obiectivul organizatorilor este acela de a lansa o gandire comuna despre identitate, ce va constitui un element central al proiectului.
De Zilele Sfantu Gheorghe, Teatrul UniPERSONAL a functionat la capacitate maxima. In cortul initiativei Sfantu Gheorghe Capitala Europeana a Culturii, ridicat in Parcul Elisabeta, la stea, se putea intra cu numar de ordine, iar publicul statea la rand, in permanenta. in cele trei zile, inclusiv sambata, cand ploua cu galeata, teatrul Teatrul UniPERSONAL a functionat cu „sala plina”, participand la joc mai mult de o suta de oameni, cea mai tanara persoana din public a avut 4 ani, iar cea mai in varsta, peste optzeci.
Au fost persoane cu care s-au simulat casting-uri, alteori au pregatit un boxer pentru urmatoarea runda, uneori, persoanei care intra, i se arata reflexia propriei persoane, si au incercat jocul de-a baba oarba – programul poate fi numit si experienta teatrala adaptata individual, aceasta fiind o provocare atat pentru actori, cat si pentru public.
„Ne-am straduit sa cream o situatie diferita pentru toata lumea, persoanele din public fiind foarte deschisi, si noi, la randul nostru, devenind tot mai curajosi, am invatat multe, fiind un experiment interesant nu doar pentru spectatori ci si pentru actori.” – a spus actrita Benedek Ágnes, initiatoarea programului, impreuna cu Derzsi Dezső. La randul lui, actorul este de parere, ca programul de trei zile a fost o adevarata experienta. „Atat publicul, cat si actorii au ajuns in ipostaza de a juca un rol, iar daca va avea continuare, trebuie sa fim mai curajosi, pentru a forta limitele” – a spus Derzsi Dezső.
Initiativa „Sfantu Gheorghe – Capitala Europeana a Culturii 2021” s-a implicat in editia din acest am a Zilelor Sfantu Gheorghe cu doua jocuri „personale”. pentru „a lansa o gandire comuna despre identitate, ce va constitui un element central al proiectului”.
Proiectul a avut un cort in Parcul Elisabeta din localitate, unde s-a facut o tombola cu obiecte personalizatesi s-au popularizat date despre procesul de intocmire a proiectului „Sfantu Gheorghe – Capitala Europeana a Culturii 2021”. In aprilie, autoritatile locale din Sfantu Gheorghe au lansat un apel catre cetateni pentru a se implica cu idei in proiectul „Sfantu Gheorghe – Capitala europeana a culturii 2021″, titlu pentru care isi va depune oficial candidatura in luna octombrie.
„Dorim sa facem o candidatura onesta in care sa vorbim despre eventualele probleme cu care ne confruntam. Netrairea sau neacceptarea identitatii este valabila peste tot in Europa. Astfel, dorim sa ajungem la o solutie sau macar la o sugestie de solutie pentru rezolvarea acestor probleme care sunt valabile la nivel local, dar care pot fi valabile si la nivel national sau european (…). Juriul va veni in fiecare oras candidat, se va uita in jur, va vorbi cu oamenii si ei nu doresc un proiect care sa faca reclama orasului, ci un program care sa fie un instrument in rezolvarea unor probleme prin arta si cultura”, a declarat luni pentru Agerpres Veres Nagy Timea, unul dintre coordonatorii programului.
Potrivit acesteia, municipiul Sfantu Gheorghe va candida pentru titlul „Capitala culturala europeana 2021″ in numele „tinutului secuiesc”, fiind sustinut de orasele Targu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc si Gheorgheni din judetele Covasna si Harghita.
„Un motiv de optimism este si faptul ca exista o tendinta tot mai pronuntata de a se acorda acest titlu oraselor mici, printre exemple numarandu-se orasul Pafos din Cipru cu 32.000 de locuitori si Matera din Italia, cu o populatie de 60.000 de locuitori, aproape cat Sfantu Gheorghe”, se mai arata aici.
Idei nemaiauzite la Braila: manele la teatru, festival de spart seminte si serbari in cinstea lui Terente
Asociatia care si-a propus sa aduca titlul de CCE la Braila a ajuns la Stirile Pro Tv cu propunerile inaintate in urma unui sondaj intre cetateni.
”La teatrul Maria Filotti urmeaza sa aiba loc celebrul concurs international Hariclea Darclée. Pentru ca se vorbeste de arta in locuri neconventionale si un concurs de manele in incinta teatrului poate fi o arta intr-un loc neconventional. Braila, prin multitudinea de nationalitati pe care le-a gazduit de-a lungul timpurilor, este un oras viu prin diversitate. Noi mizam pe aceasta diversitate. Nu putem sa inchidem ochii si sa ne facem ca nu exista. Avem oameni care prefera manele, avem oameni care umbla cu lanturi la gat. Nu putem sa nu vorbim despre ei si sa ne facem ca nu exista” a spus Constantin Teodorescu, pentru europafm.ro.
Ideea a fost sustinuat si de catre directorul teatrului Maria Filotti, Lucian Sabados.
”Trebuie sa ne depasim un anumit mod de a concepe festivalurile, manifestarile culturale. Trebuie sa fie o abordare putin altfel, dar nu facand rabat de la standardele de calitate ale unui act cultural. Mergand pe tiparul oficialilor europeni care ne-au cerut sa speculam vulnerabilitatile sau legendele zonei, e foarte posibil ca unul dintre miturile Brailei, cum ar fi Tanti Elvira sau Terente, sa existe, sa nu ne ferim de lucrul acesta. Deci va fi in mod sigur.” spune Lucian Sabados.
Romania Libera a citat direct documentul cu propuneri.
„La categoria ”Balet si dans” sunt numere de “dans sportiv la bara” si… spalatorii auto erotice. La capitolul ”Expozitii-istorie”, cineva a venit cu ideea de a realiza o demonstratia de ”practica agricola comunista” si in propuneri se descrie si modul cum ar trebui realizat acest lucru: ”cu sculat la 5 dimineata, injurat, dusi cu camioanele cu prelate si autobuze puturoase, mersul de depanusat, mancatul pe camp”. La ”Poezie, literatura, folclor vorbit” exista numai trei puncte: concurs de injuraturi, concurs de bancuri, poezii de dragoste la misto. Am remarcat si un concurs de fotomodele intitulat ”De la Tanti Elvira la Mihaela Radulescu”. Nu lipsesc Festivalul mustarului, la Tecuci (pus pe mici, bineinteles), dar nici concursuri de spart seminte si baut bere. Evident, nu putea lipsi un Festival al gratarelor dintre blocuri”, se arata aici.
Si Baia Mare a intrat in competitie
Initiativa ii apartine, potrivit someseanul.ro, primarului Catalin Chereches.
„Este un demers important pe care Consiliul Local il face in vederea nominalizarii municipiului Baia Mare ca si capitala europeana a culturii in 2021. Pe langa celelalte orase din Romania, care si-au anuntat participarea anul trecut, municipiul Baia Mare trebuie sa faca acest demers. Suntem constienti de valorile pe care le avem aici, in orasul nostru, de programul cultural pe care il putem creiona impreuna si pe care il putem oferi tuturor celor interesati in 2021 si ca parcurs de acum si pana atunci. Avem doua lucruri care sunt emblematice pentru Baia Mare: diversitatea etnica si cea culturala, spre exemplu scoala de Pictura de la Baia Mare”, a declarat primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches.
In echipa a fost coptata apoi o experta in programul CCE , finlandeza Suvi Innila, care a reusit sa genereze unul dintre cele mai bune proiecte din cadrul acestui program, Turku 2011.
Ape tulburi la Alba Iulia: initiatorul a renuntat la proiect
Florin Roman, cel care a initiat proiectul de canditatura a municipiului Alba Iulia al CCE a demisionat, potrivit proalba.ro. Asociatia Pakiv Romania va continua insa sa sustina proiectul Alba Iulia Capitala Culturala Europeana 2020.
„Am citit ca initiatorul proiectului Capitala Culturala Europena, Florin Roman, renunta la acest proiect. Pentru noi Alba Iulia este capitala spirituala a Romaniei, parte integranta a Uniunii Europene, iar principiile Europei unite sunt prezente aici, in inima tarii noastre. Noi credem ca locuitorii municipiului merita sa fie cetateni europeni care locuiesc intr-o devarata capitala culturala – Capitala Culturala Europeana. Asociatia Pakiv Romania isi asuma responsabilitatea de a continua eforturile de a transforma Alba Iulia in Capitala Culturala Europeana”, a declarat Gruia Ioan Bumbu, in 11 iunie, pentru sursa citata.
Provocarea de la Cluj – securizarea bugetului
La Cluj, principala activitate a momentului in cadrul Asociatiei Cluj 2021 CCE este completarea aplicatiei care cuprinde pasii obligatorii de urmat pentru candidatura la titlul de CCE.
„E documentul pe care trebuie sa il depunem pana in data de 10 octombrie si, in acest moment, suntem in plin proces de completare a raspunsurilor la celei 51 de intrebari din aplicatie, pe baza celor dezvoltate de asociatie pana acum: strategia culturala, conceptul, temele, proiectele concrete, infrastructura culturala, turism, buget si altele”, a precizat Florin Morosanu, directorul executiv al asociatiei.
O alta activitate aflata in desfasurare acum se refera la securizarea bugetului operational pe care trebuie sa il atasam aplicatiei.
„Acum doua saptamani a trecut in Consiliul Local propunerea de buget din partea acestei structuri. Urmeaza in perioada urmatoare sa facem acelasi lucru si cu Consiliul Judetean Cluj. O data ce am realizat si aceasta etapa, in principiu bugetul operational din partea autoritatii locale si judetene e securizat si asta e o misiune foarte importanta, la care se refera un capitol intreg din aplicatie”, a mai spus acesta.
Partenerii proiectului desfasoara si ei pe parcursul verii diverse actiuni.
„Colaboratorii si prietenii nostri de la Beard Brothers continua fotografierea clujenilor. De asemenea, CjX se pregateste de a doua editie, in aceasta luna isi vor incepe deplasarea in orase din Grecia, Bulgaria si Turcia. In plus, mai avem cateva activitati care vor fi prezentate ceva mai incolo, cand le vom putea comunica intr-o maniera coerenta”, a mai spus Morosanu.