Guvernul Romaniei se gandeste la o noua forma a programului Prima Casa care, cel mai probabil, nu va mai permite decat cumpararea de locuinte noi, aflate poate chiar in stadiul de proiect. Este una dintre concluziile pe care le-am tras din interviul pe care unul dintre cei mai discreti si mai importanti oameni din lumea finantelor, Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (fond care garanteaza si creditele acordate in programul Prima Casa) ni l-a acordat, in exclusivitate, cu ocazia unei vizite la Cluj.
Reporter: Ati deschis lucrarile unui eveniment cu tema “finantari inteligente”. Ce inseamna, din punctul dumneavoastra de vedere, finantare inteligenta?
Aurel Saramet: Finantarea inteligenta este o exprimare al carei continut nu a fost descoperit inca. Tema generoasa face referire, cel putin ca demers pragmatic, la constientizarea mediului de afaceri cu privire la existenta, inca, a posibilitatii de a beneficia de finantari. Sigur ca pentru asta ambele parti trebuie sa dea dovada de inteligenta. Simplificand, asta inseamna finantare inteligenta: capacitatea partenerilor de a da dovada de inteligenta. Daca ne uitam la creditele neperformante din Romania, numai de inteligenta nu poate fi vorba… Dar lucrurile sunt mult mai complexe.
Sintetizand, am incercat sa aducem la Cluj cel putin doua medii care tind, treptat-treptat, sa se antagonizeze: mediul de afaceri si cel bancar. Noi suntem, prin prestatia, prin pozitia pe care o ocupam in piata si prin produsele pe care le avem, intermediarii, legatura dintre cele doua medii, in sensul preluarii unei parti de risc si de la unii, si de la altii. Din aceasta perspectiva, credem ca putem fi nu mediatorii, dar macar translatorii problemelor cu care se confrunta o parte si alta in procesul creditarii.
Am plecat, repet, de la constatarea, ca, treptat, se naste o falie intre perceptia mediului de afaceri despre banci si invers. Iar acest lucru are un impact negativ pe termen lung asupra ambelor entitati. Exista un limbaj mai frust, as spune chiar, cu putina indrazneala, mai putin cultivat, din partea mediului de afaceri si un limbaj de multe ori prea sofisticat pentru mediul caruia i se adreseaza din partea bancilor. Cum in Romania suntem inca tributari formei fara continut, aceasta diferenta de limbaj creeaza initial multe suspiciuni, care indeparteaza mediile, desi, fiecare dintre parti urmareste acelasi lucru: profitul.
Nu exista o afacere care sa se dezvolte fara banii altora
Rep.: De la ce pleaca aceste neintelegeri?
Aurel Saramet: Toate aceste neintelegeri pleaca de la faptul ca nu exista sau nu sunt bine prelucrate, intelese, informatii suficiente despre limitele celuilalt. Suntem intr-un stadiu de dezvoltare economica nu doar nationala, ci si internationala, in care partenerii reusesc sa ajunga la un compromis, unul economic, in niciun caz politic – sa uitam de compromisurile politice, in economie nu trebuie sa existe! Iar un compromis economic nu se poate face daca partenerii nu isi inteleg limitele, sa inteleaga fiecare ce poate face.
Exista in banci surse de lichiditate, care pot fi destinate mediului de afaceri. Exista necesar, desi bancile afirma ca nu au clienti. De multe ori, din vina lor nu au clienti. Dar mediul de afaceri vrea credite, nu exista o afacere care sa se dezvolte fara bani, fara banii altora in general. O afacere dezvoltata permanent pe banul tau nu e o afacere, e o antrepriza, cel mult familiala. Ori evolutia Romaniei inseamna afaceri de o anvergura mai mare.
Creditul nu e o obligatie, e o prestatie de serviciu
Noi vrem sa purtam un dialog sincer despre aceste aspecte, pentru ca toata lumea sa inteleaga problemele si sa le depaseasca, dar si pentru a demitiza antagonismul partenerului. Fiecare crede ca celalalt nu vrea, pentru ca urmareste ceva mai mult sau mai putin ocult. Adevarul trebuie rostit de ambele parti, plecand si de la premisa valabila peste tot in lume, nu doar in Romania: creditul nu e o obligatie. Creditul e o prestatie de serviciu pe care o faci pentru a obtine ceva.
Rep.: Cum ati caracteriza anul 2013, vis a vis de activitatea Fondului, a fost un an mai saltaret ca 2012, mai solid?
Aurel Saramet: Ar putea parea o contradictie ceea ce o sa va spun, dar o voi explica. E un an cu implicare mult mai profunda in mediul de afaceri si in mediul bancar, dar cu rezultate comparabile anului trecut. In sensul ca, daca acest proces al creditarii inca a stagnat, noi am crescut in raport cu evolutia creditului. In raport cu ce am putea face, nu am crescut, si mai avem rezerve. Suntem deschisi si inca aici e de presupus o analiza mai atenta cu privire la reglementarile supraveghetorului raportat la garantiile noastre diferentiat fata de altii, etc. Sunt aspecte tehnice pe care le discutam cu mediul bancar. Dar avem posibilitati de expunere mult mai mari, avem flexibilitate dovedita de-a lungul timpului de a asuma responsabilitate si riscuri mai mari.
Bancile judeca mai intai documente, pe urma oameni!
Rep.: Fondul (n.red. Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii) a dovedit de-a lungul timpului ca e un partener pentru dezvoltarea IMM-urilor. De ce credeti ca unele banci mimeaza doar interesul pentru sprijinirea IMM-urilor?
Aurel Saramet: Mai intai as face o afirmatie trista, dar adevarata: Fondul e singurul sprijin cu adevarat pentru mediul de afaceri. Si e pacat ca e asa. In al doilea rand, referitor la aceasta afirmatie dura a dumneavoastra, ca unele bancile mimeaza interesul, cred mai degraba ca e vorba, dupa cum spuneam si mai inainte, de faptul ca fiecare a incercat sa demonizeze defectele partenerului. Mediul de afaceri a incercat de fiecare data sa sublinieze – repet, pe buna dreptate de multe ori – capcanele contractuale din conditiile de creditare, bancile au incercat sa demonizeze incapacitatea firmelor de a prezenta un bilant cinstit, nu contrafacut, pentru ca, din nefericire, si asta e o realitate.
Pe principiul ca hartia suporta orice, mai ales ca avem o expertiza contabila deosebita – cred ca e domeniul cu o dinamica deosebita in Romania – multi au escamotat niste realitati. Trebuie sa se retina ca si noi, si bancile, judecam mai intai documente, si abia pe urma oameni.
Bancile se bazeaza pe statistici nu foarte bine prelucrate
Rep.: Concret, domnule presedinte, un SRL infiintat acum 2 ani nu obtine nici 60.000 de lei fara garantie pentru a-si finanta capitalul de lucru.
Aurel Saramet: Stiu. Si ca obtine nu ar fi cel mai grav. Nu as vrea sa ma considerati cinic, dar cel mai grav lucru e ca e purtat pe drumuri trei, patru, cinci luni, ca abia apoi sa primeasca raspunsul NU. Ar trebui sa primeasca acel raspuns de la inceput, sau sa i se spuna DA, dar in primele saptamani, pentru ca mai apoi sa se fundamenteze documentatia.
Bancile, pe baza de statistici nu foarte bine prelucrate, considera ca mediul de afaceri, si in special mediul IMM-urilor, este foarte riscant. Eu cred ca am unele argumente pentru a arata ca nu e chiar asa. Inclusiv chestiunea statisticilor: fiecare banca are o regula referitoare la tratarea IMM-urile, o opinie proprie despre ce inseamna un IMM, desi exista un concept european despre acest lucru.
Riscurile bancare pentru Romania trebuie analizate in Romania!
Pe de alta parte, mediul de afaceri romanesc sufera inca din cauza mostenirii trecutului: IMM-urile sunt decapitalizate. Si noi, din dorinta de a ajuta, de a-i lasa sa isi faca o afacere, acceptam ca societatile sa aiba capital de 200 de lei. Ori, din perspectiva bancara, potrivit legii 31, un investitor raspunde in limita capitalului subscris. Faceti si dumneavoastra un calcul: daca ai 200 de lei capital, si eventual 200.000 de lei cifra de afaceri, ceri un credit de 200.000 de dolari, apare o contradictie, pe care nici o parte nu vrea sa o armonizeze. Sunt companii cu 200 de lei capital, au imprumurile actionarilor de 200.000 de lei, dar nu le baga in capital.
Mai este o alta problema: structura bancilor din Romania, care este, peste 90% cu capital strain. Capitalul strain, din nefericire pentru noi, isi urmareste mai intai interesul propriu, al bancii mama si judeca riscuri de la Viena, de la Paris, riscuri pentru Romania. Ori riscul din Romania nu poate fi judecat decat in Romania! Bancile de acest tip actioneaza pe o piata globalizata, e drept, insa cu radacini foarte slabe in realitatea mediului din Romania.
Proiectul fanion al Fondului NU este Programul Prima Casa
Rep.: Prima Casa e proiectul fanion al Fondului?
Aurel Saramet: Proiectul fanion al Fondului NU este Programul Prima Casa. Proiectul nostru fanion ramane deschiderea noastra pentru IMM-uri. Capacitatea noastra de a fi buni gestionari este, admit, reprezentata de programul Prima Casa.
Rep.: Bun, ne puteti da niste cifre pana acum ?
Aurel Saramet: Peste 103.000 de contracte incheiate pentru Prima Casa.
Peste 3 miliarde si jumatate de euro credite sustinute cu garantii ale statului.
Peste 80% dintre beneficiarii programului sunt tineri, oameni sub 30 de ani.
Un efect conex a fost relansarea sau mentinerea la limite suportabile a creditului imobiliar.
Dar, si asta e o parere personala, Programului Prima Casa ii lipseste ceva, ceva important pentru dezvoltarea economica – efectul de antrenare. Sigur, data fiind graba cu care s-a produs totul, s-a permis, si romanul exact asta a ales, facilul: posibilitatea de a-ti cumpara case vechi. In loc sa-si construiasca locuinte noi, peste 90% dintre beneficiarii programului au acceptat sa cumpere locuinte deja ridicate. Dar acest lucru a contracarat dezvoltarea mai multor ramuri ale economiei. Exista insa solutii, le-am propus, sunt in analiza la Guvern, pentru ca acest program, pe langa efectul social, sa capete si conotatia de antrenare a industriilor conexe.
Rep.: Suntem in al 6-lea an de criza?
Aici imi exprim doar un punct de vedere personal: cred ca a venit vremea sa intelegem ca ceea ce inseamna criza este “apreciata” doar din punct de vedere al utilizarii parametrilor vechi ai evolutiei economice. Aceasta criza trebuie inteleasa in diferitele sale forme, utilizand alti parametri, reganditi. Pana la urma, criza este jumatate perceptie subiectiva in primul rand, si mai apoi economica. Asadar, nu stiu sa va spun daca suntem in al 6-lea, al 3-lea sau al 9-lea an de criza economica…
Aurel Saramet: Repet, e o opinie personala, la fel cum un gest personal este si sustinerea mea pentru echipa de fotbal “U” Cluj…
Rep.: Asta chir ca e o exclusivitate. Sunteti “student”?
Aurel Saramet: Da, inca din copilarie, de cand mergeam la meciurile din Bucuresti ale „studentilor”. Consider ca este una dintre cele mai frumoase echipe din istoria fotbalului romanesc. „U” este un simbol al caracterului adevarat.
A consemnat Liviu Alexa