Campania TIFF “Salvati Marele Ecran” incepe sa dea roade: in ultimele zile, trei primari din tara au apelat la directorul festivalului, Tudor Giurgiu, pentru a salva cinematografele de la pierzanie. Municipiul Gherla este un exemplu pozitiv: vechea sala de cinema, inchisa de cinci ani publicului, a fost modernizata cu 170.000 de euro. Un exemplu pentru celelalte administratii din tara, care lasa cinematografele sa moara, transformate in ultimii 20 de ani in sali de bingo, discoteci, cluburi de noapte, case de schimb valutar sau biserici.
“Salvati Marele Ecran” este o campanie care face cat o mie de spoturi despre cum sa salvam romii din depourile tarii. Este, in primul rand, o platforma online interactiva, unde gasim toate informatiile statistice despre cum au murit cinematografele Romaniei. Dincolo de asta, este si filmul regizat de Alexandru Belc, invitat la TIFF anul acesta, cu o parte din al sau “Cinema, mon amour”. O parte, deoarece filmul va fi gata abia anul viitor si va fi lansat la urmatoarea editie a TIFF, dupa cum singur promite.
Alexandru Belc si echipa lui documenteaza starea cinematografelor moarte din intreaga tara inca din 2012, iar drumul lor nu a ajuns, inca, la sfarsit. Au intalnit in calatoria lor sali de cinema goale si reci, transformate in sali Bingo, case de schimb valutari, cluburi de noapte sau biserici. Orice, inafara de sala de cinema.
Regizorul a facut o radiografie a staii salilor de cinema post-decembriste, iar vestile nu sunt deloc bune: daca la inceputul anilor ’90 existau 450 de cinematografe in toata tara, astazi daca au mai ramas 30.
Despre asta vorbeste Belc in filmul sau, “Cinema mon amour”. Alaturi de Tudor Giurgiu, cei doi au povestit despre campania “Salvati Marele Ecran” si despre solutiile care se intrevad in urmatorii ani.
Giurgiu are vesti bune: in ultimele zile l-au cautat trei primari, din Gherla, Simleu-Silvaniei si Deva, care s-au aratat interesati sa salveze cinematografele din orasele lor. Iar edilul din Gherla a si facut-o.
“M-a sunat primarul din Gherla, care de capul lui a modernizat sala de cinema din oras. Ei au salvat ecranul fara campania aceasta. Si-au dat seama ca este important pentru copiii si tinerii de acolo. Este un oras de 20.000 de locuitori. Sala arata foarte bine, si-au cumparat echipament digital. Singura lor problema era de unde iau filme”, a spus Giurgiu.
Modernizarea cinematografului din Gherla a costat municipalitatea 170.000 de euro, fara TVA, iar inaugurarea va fi luna viitoare. Edilul Marius Calin Sabo spune ca proiectul a fost realizat de vechea administratie, iar el l-a bugetat, in 2013.
“In iulie va fi dat in folosinta. Asteptam scaunele si aparatura, este vorba de o sala de 220 de locuri cu sistem audio-video 3D”, spune primarul.
Sala va fi gestionata de primarie, mai ales ca aceasta va fi una multifunctionala, destinata si artistilor si actorilor. Edilul spune ca sala a fost gandita sa functioneze in beneficiul locuitorilor din Gherla.
Si alti primari din tara s-au aratat dornici sa salveze vechile sali de cinema.
“Ieri a venit aici primarul din Simleu-Silvaniei (judetul Salaj, n.r.), care imi spunea ca scrie de trei ani memorii la Ministerul Culturii si la Romaniafilm, prin care solicita sa preia o sala de cinema de 300 de locuri, care are un contract incheiat cu un patron local pentru 160 de euro pe luna. Iar aceasta suma nu este platita de cativa ani. Oamenii nu stiu de unde sa o apuce, si de aceea cred ca este important sa jucam rolul de mediatori si sa incercam sa convingem si ministerul ca este important sa se implice activ in aceasta poveste.
Este foarte usori sa spui: desfiintam, dam salile la primari, dar lucrurile nu se opresc aici”, spune directorul TIFF.
Modelul de business, in viziunea lui Tudor Giurgiu
“Cine isi imagineaza ca aceste sali sunt centre de profit se inseala”, completeaza Giurgiu, care expune si un model de business, o solutie pentru functionarea vechilor cinematografe.
“Modelul pe care noi l-am propus si in care credem este ca autoritatea locala sa investeasca in infrastructura, in sedii, scaune, pereti, instalatii si sa modernizeze sala, dupa care, pe partea de echipamente sa poti sa apelezi la Fonduri Nationale prin Ministerul Culturii. Ceva similar au facut croatii, care si-au digitalizat 29 de sali. Costul nu e mare, e de aproximativ 50.000 de euro pe sala, daca faci 2D, si nu 3D. Daca vom reusi sa convingem 10-13 sali sau case de cultura din Ardeal, planul B este ca aceasta retea sa poata sa apeleze si sa castige un grant la Fondurile Structurale din perioada 2014-2020, similar cu ceea ce s-a intamplat in Polonia.
Apoi, primariile ar trebui sa dea salile in administrare unor fundatii si asociatii, unde sunt oameni pasionati si priceputi”, a explicat Giurgiu.
Regizorul Alexandru Belc a adaugat ca principala problema este distributia filmelor.
“In salile in care mai functioneaza, filmele vin pe pelicula de 35 de milimetri. Se face o singura copie, care circula prin toata tara, si pana ajunge, de exemplu, la Iasi sau la Piatra Neamt, a trecut un an. In plus, primariile nu stiu nimic despre distributia filmelor”, spune cineastul.
Salvati Marele Ecran este o platforma online interactiva, o cartografiere a tuturor salilor de cinematograf din reteaua cinematografelor aflate in proprietatea statului.