Amicii ziarului

Să ne cunoaştem contextul psiho-cultural: astăzi despre Evitarea Incertitudinii şi Indulgenţă

Scris de 868

de Prof. univ. dr. Daniel David, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca

În introducerea acestui articol, reiau, din primul articol din serie dedicat Puterii (vezi AICI), părţile care conceptualizează această serie de articole: „Să ne cunoaştem contextul psiho-cultural”.

1. Introducere. Am fost invitat de jurnalistul Liviu Alexa să scriu o serie de articole care, în contextul candidaturii oraşului Cluj-Napoca la statutul de Capitală Culturală Europeană (şi a faptului că este deja Capitala Europeană a Tineretului), pot contribui oarecum la emanciparea comunităţii clujene prin cunoaştere, într-un demers de tip Sapere Aude! (Îndrăzneşte să Cunoşti!). Am acceptat cu plăcere această invitaţie, deoarece, atunci când am scris lucrarea despre „Psihologia românilor” (care va apărea luna aceasta la editura Polirom) am scris-o cu acelaşi gând bun, de a ajuta la emanciparea noastră ca ţară, pentru a ne folosim mai bine potenţialul pe care îl avem şi pentru a avea o mai bună prezenţa internaţională. Pentru mine, ca psiholog, este frustrant să văd, spre exemplu, că potenţialul nostru intelectual şi de creativitate este irosit de lipsa unor instituţii sociale moderne care să-l valorifice şi, ştiind ce potenţial avem, m-am cam săturat să văd România mereu în coada clasamentelor internaţionale (la aspectele pozitive). Aşadar, iubind oraşul Cluj-Napoca aşa cum iubesc şi ţara, sper ca această serie de articole să ne ajute cumva în redesenarea instituţiilor sociale şi a cooperării dintre noi, contribuind, poate, în limitele inerente, la o schimbare psiho-culturală în Cluj-Napoca, cu potenţial de diseminare în ţară. Cluj-Napoca devine tot mai mult un oraş cosmopolit, astfel că înţelegerea mediului psiho-cultural, definit de psihologia interculturală/transculturală, este absolut necesară pentru o bună cooperare între oameni cu fundamente psiho-culturale diferite. Aşadar, în această serie de articole voi utiliza informaţii din lucrarea legată de „psihologia românilor” [David (2015/sub tipar). Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor. Editura Polirom], informaţii care la rândul lor sunt bazate pe modelul psiho-cultural al psihologului olandez Geert Hofstede. Dimensiunile psiho-culturale pe care le voia analiza se aplică la nivel de ţară/cultură/societate, dar şi la nivelul organizaţiilor dintr-o ţară (ex. companii, universităţi, alte organizaţii etc.).
2. Analiza psiho-culturală. Revenind la acest articol, după ce în primul articol din serie am discutat despre Putere, acum voi discuta despre Evitarea Incertitudinii şi Indulgenţă.

  • 2.1. Despre Evitarea Incertitudinii (vezi pentru detalii Hofstede şi colab. (2010). Cultures and Organizations: Software of the Mind. Revised and Expanded 3rd Edition. New York: McGraw-Hill, USA). Unele ţări/culturi au un profil psiho-cultural caracterizat de evitarea incertitudinii. Aceste ţări/culturi văd incertitudinea viitorului ca un pericol şi încearcă să o reglementeze prin reguli rigide şi numeroase; astfel de ţări/culturi nu sunt deschise spre nou şi inovaţie, iar regulile, fiind multe şi rigide, sunt inevitabil frecvent violate. Alte ţări/culturi au un profil psiho-cultural caracterizat de faptul că văd incertitudinea viitorului ca oportunitate, nu ca un pericol, angajându-l cu scopul de a evolua, fără a încerca sa-l prevină/controleze prin reglementări numeroase; astfel de ţări/culturi sunt flexibile şi deschise spre nou şi inovaţie. Paradoxal, cu cât se elaborează mai multe reguli pentru „reglementarea” incertitudinii, cu atât se încalcă mai frecvent aceste reglementări.
    • Pe o scală între 0 la 100, România are un indice estimat de evitare a incertitudinii foarte ridicat (ceea ce înseamnă o cultură defensivă), de 90, unul din cele mai mari dintre ţările din Uniunea Europeană; alte ţări cu influenţă internaţională arată astfel: China – 30; Franţa – 86; Danemarca – 23; Germania – 65; Japonia – 92; Marea Britanie – 35; Olanda – 53; Rusia – 95 şi SUA – 46 [după Hofstede şi colab. (2010). Cultures and Organizations: Software of the Mind. Revised and Expanded 3rd Edition. New York: McGraw-Hill, USA].
  • 2.2. Despre Indulgenţă (vezi pentru detalii Hofstede şi colab. (2010). Cultures and Organizations: Software of the Mind. Revised and Expanded 3rd Edition. New York: McGraw-Hill, USA). Indulgenţa se referă la modul în care o societate încurajează satisfacerea /gratificarea dorinţelor personale (adesea legate de plăcere/distracţie). Ţările/culturile indulgente încurajează satisfacerea acestor dorinţe, în timp ce  ţările/culturile represive descurajează satisfacerea acestor dorinţe.
  • Pe o scală între 0 la 100, România are un indice estimat de indulgenţă foarte scăzut (ceea ce înseamnă o cultură represivă), de 20, unul din cele mai scăzute dintre ţările din Uniunea Europeană; alte ţări cu influenţă internaţională arată astfel: China – 24; Franţa – 48; Danemarca – 70; Germania – 40; Japonia – 42; Marea Britanie – 69; Olanda – 68; Rusia – 20 şi SUA – 68 [după Hofstede şi colab. (2010). Cultures and Organizations: Software of the Mind. Revised and Expanded 3rd Edition. New York: McGraw-Hill, USA].

3. Concluzii. Aceste caracteristici psiho-culturale ale românilor – defensivitate şi reprimare – definesc mai ales o cultură tradiţională şi conformistă. Probabil că aceste caracteristici psiho-culturale s-au aproximat în cursul evoluţiei noastre istorice, ajutându-ne să supravieţuim ca popor în condiţii uneori vitrege sub aspectul securităţii. Dar într-o logică raţională trebuie să conştientizăm că poate ceea ce era util în trecut, nu mai este util în prezent şi pentru evoluţia noastră în viitor. Spre exemplu, astăzi nevoia de securitate este relativ bine asigurată prin integrarea în UE şi NATO şi astfel poate că ar fi bine să ne decentrăm de pe aceasta – fără să o ignorăm, dar şi fără să-i alocăm majoritatea resurselor noastre – şi să ne focalizăm pe emanciparea şi evoluţia noastră culturală în lumea modernă.

4. Implicaţii. Aşadar, merită oare să gândim o schimbare psiho-culturală paradigmatică care să ducă de la defensivitate la deschidere şi de la reprimare la exprimare? Eu cred ca dacă dorim să accesăm resursele lumii moderne în care ne-am integrat (ex. UE) şi să ne utilizăm maximal potenţialul psihologic pe care îl avem (ex. de inteligenţă şi creativitate), această schimbare este obligatorie; alţii, la fel de legitim, pot să nu dorească nicio schimbare. Noi am îngheţat acest potenţial, prin faptul că nu i-am alocat resurse, resurse pe care le-am focalizat în alte direcţii (ex. securitate), poate justificate în trecut. Într-o astfel de schimbare paradigmatică trebuie să gândim însă alte atribute psiho-culturale. Iată unele pe care le propun eu, fără să cred că sunt singurele (alţii pot propune altele).
Hai aşadar să vedem viitorul nu ca pericol, ci ca oportunitate şi să fim deschişi spre nou şi inovativ, fără să considerăm asta ca expresie a unui caracter demonstrativ, ci să o vedem ca o expresie a omului modern. Hai să avem mai mută încredere unii în alţii, astfel încât să nu fim nevoiţi să ne controlăm cu reglementări care de care mai rigide şi stufoase. Haide să încurajăm exprimarea şi gratificarea personală, în condiţiile respectării gratificării altora, fără să considerăm asta ca o expresie a narcisismului, ci să o vedem ca o expresie omului modern. În legătură cu articolul anterior, hai să nu vedem cerinţa de descentralizare a puterii ca un semn periculos de insubordonare/provocare a autorităţii, ci ca un semn distinctiv al omului modern, implicat social. Cred că un astfel de context psiho-cultural ar putea valorifica mult mai bine potenţialul pe care îl avem, poziţionându-ne mult mai influent în lumea modernă tot mai globalizată.



ULTIMA ORĂ

  • Acum 3 hours In vizor
    NU-ȘI POT ÎMPĂRȚI ”PATRIOTISMUL”. S-au cățărat pe Tricolor și-acum s-a rupt cu ei. Liderul ”AURolacilor” și senatoarea ”șoșocarilor” s-au huiduit și acuzat reciproc că au confiscat evenimentul
  • Acum 4 hours Vocea ta
    Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: ”Salariul minim brut la 4000 lei – singura șansă de a elimina munca la negru, de a rezolva problema deficitului de forță umană și de a ține românii în țară”
  • Acum 4 hours General
    SARABANDA ACCIDENTELOR CONTINUĂ: Accident între două mașini pe Bulevardul Muncii. Două persoane au rămas încarcerate
  • Acum 9 hours Politica
    Dispută Ponta – Goțiu pe tema evacuărilor din Roșia Montană
  • Acum 14 hours Eveniment
    Sute de oameni au fost evacuați în toiul nopții, la Roşia Montană. Motivul, o avarie la Barajul Lacului Tăul Mare. A ajuns și atoatepriceputul Raed Arafat în zonă
  • Acum 1 day Eveniment
    Grup infracțional constituit în vederea contrabandei cu alcool și țigări, anihilat de polițiștii clujeni în colaborare cu polițiști din alte trei județe
  • Acum 1 day In vizor
    ROMÂNIA DEDICATĂ: Cum a rămas firma prietenului lui Iohannis singura în licitația pentru BMW-urile Poliției. Ori e dedicație, ori e pupincurism – ceea ce tot cu dedicație e
  • Acum 1 day Politica
    Marcel Ciolacu calfică drept ”haotică” și ”imbecilă” liberalizarea prețurilor la energie, măsură adoptată în Guvernul PNL și promovată de actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu
  • Acum 1 day General
    ÎNCĂ PATRU MAȘINI S-AU ÎNĂLȚAT ÎN RAIUL TINICHIGIILOR: Accident cu 4 mașini lângă Opera Națională
  • Acum 1 day Eveniment
    NICI O ZI FĂRĂ MĂCAR UN ACCIDENT. Accident în lanț în Feleacu. Mai multe persoane duse la spital
  • Acum 2 days Politica
    RECENSĂMÂNTUL ”CĂCĂSTOARELOR”. Românii sunt obligați ca, până la 30 octombrie, să-și declare fosele septice. Amenzile sunt foarte mari
  • Acum 2 days Rautacisme
    “Părintele” Urbanismului de Cumetrie şi al dezastrului urban din Cluj-Napoca, ales președinte al comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor
  • Acum 2 days Justitie
    JUSTIŢIE CU DEDICAŢIE. Blocaj total în dosarul ritualurilor cu Ayahuasca în care sunt judecați Gelu Oltean și Vanessa Youness: De aproape nouă luni instanța nu motivează decizia de CP
Citește și...
Amicii ziarului

UE – Romania 2-0

Exceptionala crestere economica de 6 % din Romania trebuie privita dincolo de efectul de baza […]

Recomandările redacției
TOP CITITE