Toate universitatile din Cluj-Napoca au organizat in iunie sau iulie referendumuri, dupa cum le cerea legea, pentru a stabili modalitatea de alegere a rectorilor. Fara nici o exceptie, rezultatele au fost in favoarea votului secret. Numarul celor care ar fi vrut concursuri publice a fost extrem de mic la fiecare din institutii. Rezultatele acestor tururi de scrutin se afla pitite la „stiri vechi” sau in alte locuri putin vizibile pe site-urile acestora.
Referendumul pentru stabilirea modalitatii de alegere a rectorului a fost organizat in baza Hotararii Senatului nr. 12.296 din 11 mai a.c., “in conformitate cu Legea educatiei nationale nr. 1/2011 si cu Ordinul nr. 3751/2015 al Ministrului Educatiei si Cercetarii stiintifice de aprobare a Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire si de alegere a structurilor si functiilor de conducere la nivelul institutiilor din sistemul national de invatamant superior”. Tema supusa referendumului universitar este stabilirea modalitatii de desemnare a rectorului, dupa cum este prevazut la art. 209 alin. (1) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, respectiv fie pe baza unui concurs public, in baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou, fie “prin votul universal, direct si secret al tuturor cadrelor didactice si de cercetare titulare din cadrul universitatii si al reprezentantilor studentilor din senatul universitar si din consiliile facultatilor”.
La UBB, referendumul a avut loc in 22 iunie, intre orele 9 si 17.
S-au numarat ulterior 1.012 voturi, dintre care 1.007 au fost considerate valide. Dintre acestea, 867 de voturi (86,09%) au fost pentru alegerea rectorului prin votul universal, direct si secret, iar 140 de votanti (13,9%) au optat pentru alegerea rectorului pe baza unui concurs public. Validarea rezultatelor alegerilor a fost anuntata in 24 iunie.
Referendumul de la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) ”Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca a avut loc in aceeasi zi.
In acest caz, din totalul de 723 de cadre didactice, cercetatori si studenti cu drept de vot, s-au prezentat la urne 462 de electori, asa ca referendumul este declarat valid. Un singur vot din totalul celor exprimate a fost anulat. In urma numararii acestora, s-a constatat ca 51 de persoane ar fi vrut desemnarea rectorului prin concurs public, insa 410 electori au votat pentru “desemnarea rectorului pe baza de alegeri prin vot universal, direct şi secret”.
“Senatul universitatii, prin Hotararea nr. 6/23 iunie 2015 a validat rezultatul referendumului. Ca urmare, rectorul Universitatii de Medicina si Farmacie ”Iuliu Hatieganu” va fi desemnat prin alegeri, prin vot universal, direct şi secret”, se arata in anuntul presedintelui Biroului Electoral al institutiei.
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj a gazduit referendumul in cauza in 22 iunie. Din 279 de persoane care aveau drept de vot s-au prezentat la urne218. Din cele 310 buletine de vor primite de catre biroul electoral al universitatii inainte de procesul de votare s-au anulat ulterior un numar de 92 de buletine. Nu s-au inregistrat voturi nule sau albe. Abia 12 votanti au bifat votul public ca modalitate de desemnare a rectorului, in timp ce restul de 206 au ales alegerile prin vot secret.
Universitatea de Arte si Design (UAD) a organizat referendum in 17 iulie. Din cele 103 persoane cu drept vor vot s-au prezentat la urne 68. Un vot a fost declarat nul. Concursul public a fost votat de doua persoane, in timp ce 65 de alegatori au optat pentru alegeri.
Academia de Muzica “Gheorghe Dima” (AMGD) a organizat referendumul privind modalitatea de alegere a rectorului in 24 iulie. Numarul total al persoanelor cu drept de vot din institutie, cadre didactice titulare si studenti alesi sa faca parte din structurile de conducere plus consilii pe facultati, consiliul scolii doctorale si senat a fost 146. S-au prezentat la urne 98 de alegatori, din care 90 la sectia de votare Cluj-Napoca si 8 la sectia de votare Piatra Neamt. Un vot a fost alb, asa ca numarul total al voturilor valabil exprimate a fost de 97. Din acestea 90 au fost in favoarea votului secret si abia 7 votanti au optat pentru concursul public.
„Daca legea permite aceasta modalitate, eu cred ca romanii care mai pastreaza inca amintirea regimului comunist – un regim totalitar, cu urmari si dupa caderea lui in anumite medii si institutii – prefera o modalitate de alegere democratica. Desi, uneori, democratia in medii intelectuale trebuie imbinata si cu alte criterii. Eu cred ca este spre binele invatamantului sperior romanesc. In mai multe tari europene cu traditii democratice rectorii sunt alesi de senat, ceea ce poate sa insemne 25-30-40 de oameni, iar in altele sunt chiar numiti de guvern. Eu zic, deci, ca modalitatea de alegere a rectorului in Romania este una dintre cele mai democratice”, a apreciat rectorul.
Universitarul admite si posibilitatea ca oamenii sa aiba o teama de posibile masluiri in cazul concursului public.
„Pana acum, din cate stiu, rectorul nu a fost ales pana acum in Romania prin concurs public, pentru ca e o functie reprezentativa, rectorul ar fi trebuit sa fie o personalitate acceptata de majoritatea corpului academic. Nu s-a folosit aceasta modalitate in Romania. Poate ca sunt universitati in Romania care vor organiza si concursuri, dar dupa cunostintele mele, la cele mai mari universittai din Romania si la majoritatea lor, de fapt, alegerea rectorului se va face prin votul corpului profesoral si al reprezentantilor studentilor”, a adaugat Ioan Aurel Pop.
Concursul public a fost votat la Universitatea Apollonia din Iasi sau Universitatea „Constantin Brancusi” din Targu Jiu.
„Exista universitati si cu foarte putini studenti, si cu foarte putine cadre didactice si cu o traditie aproape inexistenta. Acolo lucrurile sunt mai alunecoase. Insa, in universitatile cu pretentii de prestigiu alegerea se va face asa cum ati mentionat. Deocamdata, experienta pe care o avem, si nu a trecut decat o singura legislatura, nu e o experienta rea. Majoritatea rectorilor alesi prin vot de catre cadrele didactice si de catre reprezentantii studentilor au reusit sa faca fata provocarii pe care o presupune functia de rector”, a mai spus rectorul UBB.
Guvernul Ponta a modificat anul trecut legea educatiei, potrivit hotnews.ro, prin Ordonanta de Urgenta nr. 49/2014, dandu-le rectorilor posibilitatea sa ramana in functii pe viata (legea modificata prevede ca „Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoana nu poate ocupa functia de rector la aceeasi institutie de invatamant superior pentru mai mult de doua mandate succesive, complete”) si eliminand total incompatibilitatea rector-parlamentar.
Alegerile pentru noi conduceri ale universitatilor din toata tara vor avea loc la sfarsitul acestui an.