Ziar de Cluj a prezentat cei mai bine plătiţi dintre directorii şi şefii de servicii, pentru participarea acestora în diferite proiecte cu finanţare europeană derulate de Primăria Cluj-Napoca în perioada 2007-2013. Azi îi informăm pe clujeni cine sunt şi cât au încasat cei care s-au ocupat de decontările lucrărilor. Responsabilii financiari în programele europene au fost, se pare, cel mai bine plătiţi dintre funcţionarii primăriei.
În perioada 2007-2015, proiectele cu finanţare europeană implementate de către Primăria Cluj-Napoca au fost scrise de către firma S.C. Relians Corp SRL şi angajaţii Serviciului de Dezvoltare Locală. În cadrul fiecărei echipe de implementare au luat parte şi persoane responsabile cu decontările lucrărilor. Potrivit informaţiilor furnizate de departamentul financiar contabil din cadrul primăriei rezultă faptul că funcţionarii implicaţi în operaţiunile de decontare au fost remuneraţi pe măsură, mult peste unii dintre managerii sau responsabilii de proiecte.
Cel mai bine plătit dintre funcţionarii primăriei din fonduri europene a fost Ioan Bogdan. Suma încasată de acesta în perioada 2007-2015 pentru cele 5 programe cu finanţare nerambursabilă a fost de 68.594. Dacă se ia în considerare faptul că “Reţeaua de staţii self service – închiriere biciclete” este nefuncţională în totalitate, iar “Accesul din strada Oaşului la cartierul Lomb” este departe de a fi finalizat, reiese faptul că Ioan Bogdan a fost plătit degeaba. Celelalte proiecte în care a fost implicat Bogdan sunt “Modernizarea şi extinderea sistemului public de transport în comun în zona metropolitană”, „Modernizarea tramei stradale de acces la zona industrială” şi „Restaurarea ansamblului monument istoric Parc Simion Bărnuţiu şi Cazino”.
Sef serviciu financiar în primărie, Ioan Bogdan deţine împreună cu soţia, potrivit declaraţiei de avere, un imobil de 95,98 metri pătraţi şi un teren intravilan de 1.159 metri pătraţi în comuna Baciu şi un autoturism marca WV fabricat în 2004. La capitoul investiţii, familia Bogdan deţine acţiuni la Banca Transilvania, Imotrust Arad S.A., Iproeb S.A Bistriţa precum şi la SIF Banat Crişana. Veniturile lui Ioan Bogdan, în calitate de şef serviciu în Primăria Cluj-Napoca au fost anul trecut de 61.634 lei.
Un alt funcţionar public ce a fost remunerat în proiecte europene este Dorina Petrice, şef serviciu contabilitate. Suma încasată de aceasta în două proiecte NEFINALIZATE a fost de 49.563 lei, adică puţin peste 11.000 de euro.
Dorina Petrice a beneficiat de spor la salariul de bază în cadrul proietului Centrul Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative. Aici, progresul fizic al lucrărilor este, potrivit reprezentanţilor primăriei, de 73,1%, în condiţiile în care termenul de finalizare a fost data de 30.06.2016. În cel de al doilea proiect în care a fost implicată doamna Petrice şi totodată remunerată este Centrul de Transfer, Evoluţie Antreprenoriat Microintreprindere (TEAM) din cartierul Lomb, care este finalizat în procent de 91,40%. Printre problemele care au determinat întarzierea lucrărilor se regăsesc lipsa avizului din partea furnizorului de gaze naturale, lipsa reţelelor de canalizare pluviale în afara şi vecinătatea amplasamentului, nefinalizarea/punerea în funcţiune a reţelelor de alimentare cu apă a reţelelor de canalizare menajeră, alimentarea cu energie electrică, toate acestea fiind condiţionate de finalizarea drumului de acces din strada Oaşului în cartierul Lomb.
Potrivit declaraţiei de avere, Dorina Petrice deţine în Cluj-Napoca un teren extravilan de 504 metri pătraţi şi un apartament de 50,52 metri pătraţi, un autoturism Dacia Logan fabricat în 2004 şi un depozit de 80.000 de lei, deschis în 2003 la Banca Transilvania. În calitatea sa de şef serviciu contabilitate al Primăriei Cluj-Napoca, Dorina Petrice a încasat anul trecut un salariu de 63.392 lei, adică 5.282 lei lunar.
Ştefania Mădăraş ocupă în cadrul primăriei postul de şef serviciu buget. Din cele 7 programe nerambursabile la care a luat parte, Ştefania Mădăraş a încasat 54.100 lei. Cele 7 proiecte la care şi-a adus contribuţia Ştefania Mădăraş sunt: La pas prin oraşul comoară, Refacerea infrastructurii Oraşului Comoară, Incluziunea grupurilor defavorizate prin crearea de locuri de muncă durabile în zona Pata Rât, Centrul Multifuncţional de Servicii Sociale integrate pentru persoane Vârstnice, Case Sociale integrate pentru comunitate, Modernizarea şi echiparea ambulatoriului din cadrul Spitalului Clinic Clujana şi nu în ultimul râd la programul Locuinţe sociale de calitate strada Albac nr 21. Pentru toate acestea, Mădăraş şi-a suplimentat veniturile de funcţionar public,în perioada 2003-2015, cu 12.000 de euro.
Din declaraţia de avere a Ştefaniei Mădăraş rezultă că aceasta deţine, alături de soţ, un apartament de 86 metri pătraţi în Cluj-Napoca, iar în comuna Floreşti două suprafeţe de teren agricol de 4.300, respectiv 5.700 metri pătraţi achiziţionate în 2006. Pe lângă acestea, Mădăraş are şi 300 metri pătraţi de pădure la Băişoara, 720 metri pătraţi de teren intravilan în Floreşti şi două autoturisme, o Dacia Solenza din 2003 şi un Hyundai din 2007. În condiţiile în care din salariu de şef serviciu contabil câştigă de la primărie annual 60.747 lei Ştefania Mădăraş a contractat trei credite în lei, din care două în anul 2012 la Banca Transilvania de 59.772 lei respectiv 223.184 lei scadente în 2022 şi 2037, precum şi un credit, în 2014, la Veneto Banca de 302.792 lei scadent tot în anul 2037.
Sumele încasate de cei trei responsabili financiari ai programelor europene desfăşurate de primărie pe raza municipiului Cluj-Napca totalizează 38.300 euro.