Politica

S-a aprobat modificarea articolului referitor la criteriile de identificare a cladirilor si terenurilor neingrijite situate in intravilanul municipiului Cluj-Napoca

In cadrul sedintei de Consiliu Local din data de 06.07.2016, s-a discutat despre criteriile de identificare a cladirilor si terenurilor neingrijite situate in intravilanul municipiului. In cadrul noii hotarari s-a prelungit termenul pana la care politia locala poate sa trimita atentionarile proprietarilor de cladiri, pana la 15 august. Principalele semne de intrebare referitoare la proiect au vizat competenta politistilor locali in ceea ce priveste acordarea unor calificative cladirilor neingrijite, posibilitatea de amendare in cazul incercarii de a fenta legea prin subterfugii precum si despre posibilitatea de a elimina anexele 1 si 2 din proiect.

Vor reusi proprietarii de cladiri sa isi primeasca avizele in timp util?

Prima intrebare pusa in cadrul sedintei a facut referire la posibilitatea ca un proprietar sa nu reuseasca sa isi primeasca avizele in timp util in conditiile in care termenul de depunere a sesizarilor este de 15 august, iar procedurile de intocmire a acestor avize sunt ingreunate. Raspunsul edilului Emil Boc la aceasta solicitare a fost urmatorul:

Codul fiscal nu este in vigoare din 15 iulie sau din 15 august ci de la 1 ianuarie 2016. Cei care au aceasta obligativitate legala, trebuiau sa o faca deja de la 1 ianuarie, sa isi obtina autorizatiile, sa intre si sa refatadizeze, stiind ca anul viitor vor plati cu 500% mai mult daca nu refatadizeaza cladirile care se afla intr-o stare avansata de degradare si sunt chiar un pericol public, fara a mai discuta despre imaginea orasului. Aceasta este doar o procedura administrativa pentru noi. Codul, repet, este in vigoare de la 1 ianuarie si deja multi ati vazut ca au si inceput lucrarile. Uitati-va la Continental, uitati-va la altii, au inceput procedurile de a-si refatadiza cladirile. Ceilalti mai au, evident, termen pana in 30 noiembrie sa faca acest lucru. In mod normal, autorizatie de acest fel se elibereaza in doua luni de zile, daca are un proiectant bun, nu ar trebui sa prezinte probleme pentru a-si obtine avizele. Repet, aceasta obligatie legala rezida nu de ieri, nu de azi, nu din 15 august, nu din 15 iulie, ci practic, cu mut timp in urma.” (Aparte remarcam ce „dur” a devenit Emil Boc dupa alegeri si cum a uitat cum promitea refatadizari, cu diverse forme de ajutorare a proprietarilor, inca din primul sau mandat: 2004-2008, promisiuni pe care nu le-a onorat niciodata in 12 ani; ne intrebam ce face domnia sa daca nu venea fostul premier Victor Ponta sa il ajute cu aceasta lege?)

Codul Fiscal este doar pe elementul de sanctiune. Oamenii au stiut de acest lucru. Pentru ca dreptul de proprietate presupune nu numai drepturi, ci si obligatii. Adica obligatia de a mentine imobilul intr-o stare de functiune corespunzatoare, de a nu crea pericol public si de a da orasului o imagine corespunzatoare. Noi doar facem acesta procedura birocratica, simpla, legala, pentru a-i atentiona inca o data, in plus. Codul acesta e in vigoare de la 1 ianuarie 2016, iar noi nu putem astepta pana la calendele grecesti in zona centrala. Va amintiti ca nu a fost o sedinta, practic, a Consiliului Local din mandatul trecut sa spuneti: da de ce nu se refatadizeaza cladirile? Si am facut 17 mii de programe. I-am invitat pe cetateni sa le dam 20% partea noastra a Primariei, sustinere, Proiectul gratuit. Nu au venit. Le-am dat somatii. Nu au avut niciun efect. Le-am dat amenzi, nu au avut niciun efect. Daca nici aceasta sanctiune cu 500% majorare a impozitului nu va avea niciun efect, inseamna chiar ca nu mai exista solutii sa poti aduce la standarde normale un centru al orasului. Si evident ca noi incepem cu zona ultra centrala. Nu va imaginati ca vor fi toate cladirile din Cluj somate pana in 15 august. Vom incepe rational, cu zona cea mai expusa si necesara de a-i atentiona pe oameni. Anul viitor vom continua acest demers pentru ca nu se opreste doar la 2016, cu zonele concentrice centrului orasului. Acum incepem cu zona de la Primarie pana in Piata Avram Iancu, Eroilor, Avram Iancu si Memorandumului, si acele cladiri care se prabusesc, care au probleme si au fost sesizate de atatea ori prin departamentul ISU. Cu acelea incepem. Si de acolo incolo, vom merge mai departe si anul viitor. Eu imi exprim speranta ca multi au inteles mesajul iar daca ne uitam in centru ca au aparut schele, e un semn ca ceva se misca in directia buna. Poate acest imbold ne ajuta sa ii scoatem pe oameni din pasivitate.”

Desigur ca ne punem intrebarea logica de ce acele proiecte despre care a discutat si pe care a incercat sa le demareze municipalitatea au fost un esec? Mai mult, ne intrebam daca nu cumva si acest proiect se va dovedi a fi un esec? In cazul acesta ce e de facut?

Care e competenta Politiei Locale in verificarea imobilelor?

O alta problema intoarsa pe toate partile zilele acestea, discutata si in cadrul sedintei de Consiliu Local, face referire la competenta invizibililor politisti locali in a decide daca o cladire prezinta sau nu risc de degradare. In cazul acesta se pare ca este vorba de aplicarea prevederilor legale din Codul Fiscal, transpuse in proiectul de hotarare demarat de Municipalitate. Problema e ca in Codul Fiscal nu se mentioneaza nicaieri ca inexistentii politisti locali au atributia de a determina daca o cladire e sau nu degradata. Pentru a intra oarecum in legalitate, insa, Municipalitatea a decis implementarea unui sistem de punctaj pe care politistul local sa il completeze la fata locului. Cu toate acestea, atat decizia de a desemna politisti locali sa faca verificarile pentru cladiri cat si anexele introduse au ridicat si ridica in continuare semne de intrebare:

La penultima sedinta din mandatul anterior a fost aprobata o hotarare de consiliu de modificare a anexelor tocmai pe considerentul ca politistii locali nu au suficienta pregatire incat sa completeze fisele de evaluare asa cum au fost initial propuse spre aprobare. La acest moment, fisa de evaluare este astfel intocmita incat politia locala sa poata acorda punctajul cladirii pe care urmeaza sa o someze” – a declarat, in cadrul sedintei, secretara de sedinta.

Conchidem ca Primaria a recunoscut intr-o oarecare masura ca politistii locali nu au pregatirea necesara sa realizeze aceste verificari si , totusi, ei o vor face. Mai mult, mult discutata problema a Anexelor e subiectiva, asa cum a declarat si consilierul Dan Morar. Redam in cele ce urmeaza discutia dintre consilier si edilul Emil Boc, pe aceasta tema:

  • D.M.: Cu tot respectul fata de Politia Locala, nu cred ca Anexa I si Anexa II ar trebui sa intre in competenta lor. O sa va citez cum se poate evidentia daca cosurile de fum cu caramizi desprinse prezinta risc de cadere sau nu? Si sa dam punctaj. Ce risc prezinta? Reprezentantul politiei locale poate sa-si dea seama cat din cladirea soclu este deteriorata si cat nu? Zugraveala daca este deteriorata, daca este minora, medie sau majora, pentru punctaj. Nu stiu daca in instanta ar rezista aceste argumente, si mai mult decat atat, in functie de acest punctaj, noi ce stabilim? Cuantumul impozitului pe care il vom majora? Nu.”
  • E.B: Asta va fi o alta socoteala, cu o alta hotarare de consiliu local, in decembrie. Legea nu ne cere sa facem expertiza tehnica. Aia se face pentru consolidarea unei cladiri. Aici e vorba de a constata terenuri neingrijite care te uiti si vezi ca nu e cosita iarba si nu e ingradit terenul, sau ca se darama fatada cladirii, tencuiala se scurge pe pereti, cad ornamente, etc. Acest nivel il evalueaza politia locala pe care chiar, de altfel, si orice cetatean poate sa il observe. Numai ca trebuie sa fie investit de autoritatea Statului. Acolo este un inspector, nota de validare este stampilata dupa aceea de seful lui, care dupa aceea, repet, se transmite”.
  • D.M.: Dar nu este nevoie de anexa I si II pentru acest lucru.”
  • E.B.: Legea o cere.
  • D.M.: Si a stabilit anexa legea? Punctajul l-a stabilit legea sau…?
  • E.B.: Legea ne-a spus sa stabilim o procedura sa ai o nota de constatare.
  • D.M.: Ca o cladire are probleme, aia e nota de constatare. Nu ca jgheabul curge cinci picuri pe minut, nu ca tencuiala e distrusa 25% sau 30%. Sunt criterii care nu o sa reziste in instanta. Parerea mea ar fi ca ar trebui sa eliminam aceste anexe si da, politia locala sa mearga la un teren, sa spuna: nu este conform terenul, nu este ingrijit.
  • E.B.: Atunci ai avea o problema in instanta cand ai avea informatii cu caracter general, cu subiectivitate totala. Adica, legea iti cere sa impui niste criterii care sa nu fie subiective, tocmai de aceea sunt trecute niste elemente obiective raportate asa cum au si alte primarii din tara, repet, aceste criterii sunt peste tot in tara, in regulamentele care au fost aprobate de primarii. Ca sa poata fi elemente de referinta in care sa poti sa ii spui omului, si la fel instantei. Ati fost la aceasta dezbatere si in mandatul trecut. Le-ati aprobat pe toate in unanimitate, acuma, ce facem?
  • D.M.: Corect, dar nu inseamna ca astazi nu putem sa amendam acest regulament.

Pe scurt, nu se stie care dintre formele de verificare sunt sau vor fi luate in considerare in instanta. Pe de o parte avem subiectivismul unui sistem bazat pe un punctaj, pe de alta parte avem subiectivismul unor decizii generale. Oricare ar fi forma legal corecta, ce e cel mai cert este ca verificarile vor fi facute de persoane care nu au suficienta pregatire in domeniu.

Ce se intampla cu proprietarii care vor incerca sa “fenteze” sistemul?

Proprietarii de imobile si terenuri care vor reusi sa primeasca autorizatia de constructie in timp util, vor fi obligati sa isi finalizeze reparatiile pana la data expirarii autorizatiei care difera in functie de anvergura lucrarii. In caz contrar, acestia vor fi penalizati de doua ori. Prima data prin introducerea impozitului marit cu 500% si a doua oara prin obligativitatea de a plati un nou impozit, tot pe locuinta, a carui valoare va fi stabilit prin Hotarare de Consiliu Local. Din declaratiile primarului Emil Boc, a reiesit faptul ca acest impozit poate sa fie cat de mare considera municipalitatea, ea neavand restrictii legale in acest sens. Tototdata, Primaria are dreptul de prelungi autorizatia de constructie iar in cazul in care se observa ca un proprietar a primit autorizatie dar nu si-a facut lucrarile de refatadizare in timp util, acesta nu va fi obligat sa plateasca retroactiv impozitul marit, indiferent cati ani au trecut de la autorizare. Redam in cele ce urmeaza declaratia primarului Emil Boc:

Acea posibilitate este la dispozitia Primariei, daca accepta sau nu prelungirea autorizatiei. Evident ca pentru asemenea situatii voi limita la maxim posibilitatea de a prelungi pentru ca nu dorim sa incurajam o cale de eludare a legii. Eu cred ca totusi, cine va obtine autorizatii de constructii arata vointa relativ ferma de a-si intretine imobilul. Pentru ca, ganditi-va, ei isi asuma si un risc penal pentru ca acum aceste cladiri au ajuns in faza in care multe dintre ele au ornamente care se desprind si pot pune in pericol viata oamenilor deci nu mai e de joaca asa ca nu am facut o zugraveala la fatada. Poti pune in pericol siguranta, ei am fost somati si nu cred ca se mai joaca cineva odata ce a a trecut printr-o asemenea problema sa nu le refatadizeze. Problema aceasta poate fi discutata si cu ocazia stabilirii impozitelor si taxelor pentru anul urmator. Atunci se poate.”

In cazul in care cineva are termen de a face lucrari 2 ani de zile, in functie de cum se va decide, in functie de complexitatea lucrarii, si nu face lucrarile, noi putem stabili cand vom analiza pentru 2017 sau pentru 2018 nivelul impozitelor si taxelor locale sa spunem: cei care trebuiau sa isi refatadizeze si nu au facut-o in limitele autorizatiei de constructie, putem noi sa le impunem taxa suplimentara, un impozit suplimentar la acele imobile, marind marja de apreciere. Asta sta la indemana consiliului local in anul anterior aplicarii impozitului. In cazul in care am observa un comportament care ar urma sa eludeze legea. Deci, dumneaovastra spuneti asa: obtineti pana in 30 noiembrie autorizatiile de constructie, doi ani nu face nimica si se termina termenul de finalizare . Ce facem noi? Noi putem constata la sfarsitul celor doi ani ca nu ati facut nimic. Pe de o parte ii marim din nou impozitul cu 500% si pe de alta parte ii marim impzitul local pe cladirea respectiva pentru ca nu si-a onorat obligatiile respective. Avem mijloace de constrangere la noi dar nu in aceasta hotarare. Acele mijloace sunt in hotararea care se va aplica privind impozitele”

„Deci acele Hotarari de Consiliu atunci cand le vom aproba, le vom mari si noi de nu stiu cate ori. Pentru ca noi avem posibilitatea sa stabilim nivelul impozitelor si taxelor locale aici la municipiu. Si atunci putem crea aceasta categorie prin votul si sustinerea dumneavoastra pentru a descuraja. Acest lucru il vom spune si va multumesc pentru ca mi-ati sesizat acest lucru, le vom spune public, sa nu creada nimeni ca aceasta actiune e doar una.birocratica si se va putea eschiva printr-un subterfugiu din acesta administrativ. In colaborare cu colegii nostrii de la finante vom pregati un amendament la nivelul impozitelor si taxelor locale.”

Chiar daca discutiile au ramas in coada de peste, Hotararea de Consiliu Local a fost aprobata cu 22 de voturi pentru si 3 impotriva. Aplicarea coerenta a dispozitiilor locale a ramas la randul ei la fel de incoerenta ca si pana acum si in plus, ca o dovada a neatentiei, punctul 168 din HG 1/2016, acela despre care Ziar de Cluj a mentionat intr-un articol recent ca este prost invocat, a ramas cumintel si neatins in Hotarare. Datorita acestor aspecte, pentru ca vorbim totusi de banii contribuabililor, se impun o serie de intrebari catre Primaria Municipiului Cluj-Napoca in temeiul Legii 544, pentru a lamuri cetatenii pe viitor. Pe de o parte vrem sa stim daca invocarea punctului 168 din HG 1/2016 a ramas in Hotararea adoptata ieri si care e motivul pentru care el exista acolo? In plus, este imperioasa punerea la dispozitia publicului a documentului care da voie municipalitatii sa impuna o dubla impozitare pe un imobil (proprietate).

Reiteram, de asemenea, intrebarile puse in cadrul prezentului articol. De ce acele proiecte despre care s-a discutat si pe care a incercat sa le demareze municipalitatea au fost un esec? Daca si acest proiect se va demonstra la randul lui a fi un esec, care sunt urmatorii pasi pe care Municipalitatea ii va demara? Cum probeaza Primaria din punct de vedere legal atribuirea sarcini politistilor locali de verificare a imobilelor degradate si unde scrie in Codul Fiscal ca acestia sunt cei care trebuie sa ia astfel de decizii? Si nu in ultimul rand, cum procedeaza municipalitatea fata de propriile proprietati aflate intr-un avansat grad de degradare – se auto-someaza, se auto-impoziteaza? Apropos, rugam municipalitatea sa ne puna la dispozitie autorizatiile cerute si aprobate spre executare pentru aceste imobile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *