32 de apartamente sociale sunt construite/cumpărate într-un proiect de 3 milioane de euro destinat îmbunătățirii situației celor 1.500 de romi de la Pata Rât.
Primăria Cluj-Napoca integrează romii în societate prin mutarea lor la marginea orașului, în locuințe sociale. ONG-iștii clujeni sunt de părere că autoritățile locale au înrăutățit situația romilor în ultimul deceniu.
Situația romilor din Cluj-Napoca e aceeași de ani de zile. Se scaldă în mizerie la marginea orașului și mai vin în oraș eventual ca să cerșească. Atunci ne aducem aminte cu toții de ei, dar cei mai mulți îi privim cu dispreț, indiferență sau, în cel mai bun caz, cu milă. Nu sunt de-ai noștri. Vin din altă lume.
Problema romilor din Cluj-Napoca și în special a celor de la Pata Rât nu a fost niciodată tratată serios de autoritățile locale. Primăria Cluj-Napoca are un singur proiect amplu pentru romi (Pata Cluj, în valoare de peste 3 milioane euro, bani proveniți din fonduri norvegiene). Prin acest proiect se construiesc locuințe sociale, se facilitează accesul romilor la educație și integrarea pe piața muncii. Cel puțin așa scrie pe site-ul proiectului. Pata Cluj a început anul trecut și se va încheia anul viitor, în februarie, când vor fi gata locuințele sociale, în Apahida și Cluj-Napoca. 32 de apartamente vor fi puse la dispoziția romilor de la Pata Rât. Atâta doar că romii de la Pata Rât sunt vreo 1.500.
Autoritățile îi trimit la marginea orașului
Nu trebuie să fii nici geniu, nici sociolog, nici alt fel de specialist ca să îți dai seama că relocarea romilor la marginea orașului nu este tocmai cea mai potrivită strategie de integrare a acestora în societate. Două exemple în acest sens sunt suficiente: mutarea romilor, acum șase ani, din barăcile de pe strada Coastei în locuințe modulare la Pata Rât și construirea de locuințe sociale în Apahida. Reprezentanții proiectului Pata-Cluj spun că romii au cerut locuințe la țară. “Locuințele sociale din proiect vor fi și în Cluj și în Apahida. În studiul UNDP din 2012 o parte dintre locuitorii de la Pata Rât și-au exprimat opțiunea de a locui în mediul rural. Mulți dintre cei din comunitate însă, au fost mutați sau evacuați din oraș, este dreptul lor să locuiască din nou în Cluj. Prin intermediul proiectului încercăm să oferim și să găsim soluții ca locuirea să fie acompaniată de servicii sociale care să-i ajute să mențină o chirie în oraș o perioadă cât mai lungă de timp”, au precizat reprezentanții proiectului Pata Cluj.
ONG-iștii spun că autoritățile au agravat situația romilor
Câțiva activiști din oraș care de-a lungul anilor au vociferat mult, au protestat, au dat Primăria în judecată ca să îi apere pe romi afirmă că “autoritățile locale și județene au agravat situația romilor în ultimele decenii pentru că i-au împins la marginea orașului. Autoritățile au tolerat cea mai mare piață neagră a orașului în jurul industriei deșeurilor și nu au valorizat cum trebuie munca de curățenie, de colectare selectivă și de reciclare a deșeurilor”.
Scopul proiectului Pata Cluj este, culmea, tocmai evitarea zonelor tip ghetou, dar cu toate acestea romii sunt împinși tot la marginea orașului sau în afara lui, unde se pot forma zone tip ghetou. „Pentru a evita formarea de noi zone de tip ghetou, proiectul planifică construirea/achiziționarea a 32 de apartamente sociale pe patru parcele diferite în patru zone diferite din municipiul Cluj-Napoca și Zona Metropolitană. Zonele vor trebui să aibă acces la transportul public și toate utilitățile necesare. Aceste apartamente sociale sunt dedicate exclusiv locuitorilor din Pata Rât”, se arată pe site-ul oficial al Proiectului Pata.
E nevoie de mai multe locuințe sociale
Doar o singură familie din cele 300 mutate la Pata Rât acum șase ani primește anul acesta locuință socială de la Primărie. Restul locuințelor sunt pentru alți săraci. „Romii sunt discriminați într-un oraș care se laudă cu valorile sale europene și multiculturale. Dar autoritățile au evacuat forțat 42% dintre cei peste 1.500 de oameni care trăiesc în ghetoul Pata Rât, în condiții improprii. M-am uitat la Primărie azi (marți, 13 decembrie – n.r.) câți dintre ei vor primi o locuință socială și doar o familie are șansa asta în acest an. Autoritățile locale trebuie să construiască mai multe locuințe sociale, nu doar pentru romi, și să vină cu criterii de accesare a locuințelor care să nu discrimineze categoriile cele mai vulnerabile. În termeni de locuri de muncă, autoritățile pot veghea ca oamenii să lucreze în condiții mai puțin toxice pe rampă și într-un sistem formal în cadrul unui sistem de management integrat al deșeurilor (SMID). Dacă autoritățile nu ar fi așa corupte, cu oameni în pușcărie pentru mită în cazul SMID, atunci existau acele locuri de muncă. În termeni de educație, trebuie să avem școli incluzive, nu segregate ca cea din Someșeni, pentru ca elevii romi să aibă șanse mai bune de reușită în viață. Sunt necesare și mai multe proiecte de after school, ca romii din ghetoul Pata Rât să iasă cât mai des de acolo și să socializeze în oraș sau natură cu majoritarii”, este de părere Adrian Dohotaru, cercetător în cadrul Universității Babeș Bolyai și reprezentant al Grupului de Inițiativă Civică „Societate Organizată Sustenabil”.
Mulți bani sunt cheltuiți pe birocrație
Activiștii clujeni consideră că proiectele pentru romi nu sunt eficiente, mulți bani fiind cheltuiți pe salariile neromilor și pe birocrație. „Mai sunt proiecte ca Pata, de peste 3 milioane de euro, dar cine se uită atent pe astfel de proiecte vede că majoritatea banilor sunt cheltuiți ineficient pentru salariile neromilor, pentru achiziții puțin relevante pentru comunitate, pe birocrație. Rezultatele, câte sunt, asemenea locuințelor sociale construite (jumătate în afara Clujului!) sunt mici comparativ cu sumele cheltuite. Mă tot gândesc ce reacție publică a avut proiectul Pata știind că rampele de deșeuri se construiesc și mai aproape de coloniile în care lucrează și în condițiile în care depozitarea e necorespunzătoare și conduce la incendii care poluează Clujul. Reacția a fost nulă. Cine reacționează temeinic la adresa puterii, iese din circuitul de proiecte și asta ONG-urile o știu bine și, de aceea, marea majoritate tac mâlc cu privire la problemele Clujului. Sper să greșesc și să-mi dovedească contrariul”, mai spune Adrian Dohotaru.