Numărul îmbolnăvirilor de Covid-19 în România a ajuns, vineri, la 95. Printre aceștia, un senator inconştient de la PNL care a participat la o ședință de partid cu peste 100 de persoane şi la o chermeză de 8 martie cu 400 de femei, consecința fiind că toată conducerea liberalilor a intrat în izolare la domiciliu, Ludovic Orban se izolează la Vila Lac, iar miniștrii s-au izolat în cabinete. Printre cazurile nou confirmate se află și managerul Spitalului Gerota și un copil de 1 an. De la apariția COVID-19 în România, 6 pacienți s-au vindecat.
Numărul cazurilor în București este de 30.
Alte șase cazuri de infectare cu coronavirus au fost confirmate în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, bilanțul îmbolnăviriajungând la 95. Pacienții sunt din Neamț, Bacău, Iași și Caraș-Severin, iar printre ei se află și un copil de 1 an.
Ce înseamnă scenariul 3 în România?
De la 100 la 2001 de cazuri pozitive se trece la scenariul 3, iar acest lucru va schimba puţin modul de operare al autorităţilor. În acest moment, la nivel naţional se încearca identificarea tuturor celor infectaţi şi se monitorizează traseul lor, dar acest lucru se va schimba cel mai probabil de sâmbătă.
A. Transmitere susținută, pe scară largă – presiune asupra sistemului de sănătate
În această etapă, nu mai este necesară identificarea contacților, iar raportarea cazurilor trebuie să fie simplificată și bazată pe serviciile primare de sănătate. În cadrul spitalelor apare procedura de triaj și de izolare a cazurilor care necesită îngrijiri și limitarea presiunii exercitate de populație. Mai mult, este necesară implementarea de măsuri de ”distanțare socială”, pentru a împiedica transmisia virală.
B. Transmitere susținută, pe scară largă – suprasolicitarea sistemului de sănătate
Din acest moment, capacitatea spitalelor este suprasolicitată, atât serviciile de urgență, cât și serviciile de terapie intensivă. Pot apărea deficiențe în disponibilitatea personalului medical, materiale de protecție, kituri de testare a infecției.
Din acest punct este necesară activarea planului de urgență, amânarea serviciilor de sănătate non-urgente, identificarea de spații suplimentare de îngrijiri medicale și redistribuirea resurselor sanitare la nivel european.