Lucrările de cadastrare gratuită au fost programate inițial să fie efectuate prin programul CESAR, program cu finanțare europeană. Pentru că lucrările nu au fost demarate și fondurile nu au fost folosite, banii s-au pierdut, iar pentru continuarea proiectului s-a plătit din fonduri publice prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Adică, exclusiv din banii românilor. Acesta a fost primul eșec. Cu toate că au avut acces la o sumă consistentă, UAT-urile României sunt abia la aproximativ 10% progres, deși proiectul se desfășoară de ani de zile. În județul Cluj, de exemplu, au existat fonduri disponibile încă din 2011. În luna mai, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară anunța că a finalizat lucrările de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în șase comune clujene și că în alte 25 de comune lucrările mai sunt în derulare.
- Dar și așa, acolo unde s-au făcut măsurători, ele au fost făcute atât de deficitar încât, la ora actuală, sunt zeci de mii de contestații depuse de cetățenii nemulțumiți, puși în situația ridicolă de a reface, pe banii lor, lucrările făcute prost de stat, tot din banii lor.
- Un milion de procese legate de proprietate, peste 1 miliard de euro alocați pentru implementarea programului național de cadastrare, acestea sunt premisele unui adevărat dezastru care a pus România pe jar de câțiva ani, dar foarte puțină lume vorbește despre asta. Țara noastră a început, de câțiva ani buni, să finalizeze un cadru complet de cadastru, iar realitatea este una destul de tristă: mii de oameni s-au trezit, peste noapte, că nu mai au terenul pe care l-au moștenit de la părinți, iar unii au aflat, cu stupoare, că averea lor a fost mutată zeci de kilometri distanță, în altă localitate. Să nu uităm că din cele peste 3000 de localități înscrie în program, au fost finalizate lucrările la abia 200, adică nici 10% din numărul lor.
- Un alt eșec major îl reprezintă și întârzierile în atribuirea contractelor finanțate prin POR în Cluj. În timp ce topografii și primarii se ceartă, în multe localități s-au reziliat sau se pregătesc de reziliere contractele de cadastrare. În 2020, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a crescut preţurile estimative/ha (la 400-500 lei faţă de 130 lei/ha, preţ anterior) şi odată cu aceasta a crescut şi interesul firmelor de topografie. De unde, între anii 2018 – 2019, nu s-au depus oferte, după majorarea de preț, la licitaţia din iunie 2020 au fost depuse 6 oferte pentru UAT din Cluj (din 16 loturi licitate), 6 pentru UAT din Sălaj (din 9 licitate). Cu toate acestea, ulterior, dintre contractele încheiate în baza finanţării 5, au fost reziliate 5 din cele 10 contracte în derulare în judeţul Cluj şi peste 20 din cele 25 aflate în lucru în judeţul Sălaj.
România este singura țară europeană fără cadastru complet realizat. De asemenea, pe rolul instanțelor de la noi sunt peste un milion de procese de proprietate. Autoritățile au primit 1,2 miliarde de Euro pentru realizarea cadastrului în localitățile din România, dar acest lucru a dus la complicații și mai mari. Zeci de mii de contestații sunt depuse la primării și la instanțe după ce loturile nu mai cad pe vechile granițe, iar unele terenuri au fost mutate de-a dreptul în alte localități. De asemenea, loturile unor proprietari au fost împărțite la alții, iar abuzul, proasta administrație și corupția ies la iveală.
Un reportaj al Pro TV arată dimensiunile acestui dezastru. Cum un titlu de proprietate pe un teren cu casă sau pe o bucată de pădure, moștenite sau cumpărate a migrat, din incompetența, sau rea credința autoritățile, către alte locuri și cum că în cadastru este înscris altcineva. Acolo, terenul are poate valoare mai mică și e posibil ca noul ”proprietar” să intre în conflict cu alți proprietari, strămutați la rândul lor.
Statul român a început în 2015 un program național de cadastru și carte funciară. Pe scurt, a început să intabuleze oficial și gratuit toate proprietățile din mediul rural. Un proiect pe bani mulți, făcut cu firme private. Cât de haotic se derulează programul, cine are de câștigat și cum se adună valuri de erori, în acte, abia acum se vede. Că nimic nu este gratis pe lumea asta. Mai ales într-un stat eșuat cum este România.
Un program anunțat pompos, ca fiind în beneficiul țării și comunităților, în avantajul oamenilor și mai ales gratuit pentru ei, se întâmplă doar pe hârtie. Altfel, ca la orice treabă românească, în realitate lucrurile stau taman invers. Adică e pe bani frumoși, plătiți de oameni, care au fost puși pe drumuri la notari, prin tribunale și pe la oficiile de cadastru și alti topometriști care să le refacă măsurătorile. Pentru omul de la țară, pământul e bunul cel mai de preț. Să se trezească cu mai puțin sau că e mutat în altă parte, e frustrant și de neconceput. Lămurirea regimului juridic a fost înlocuită cu haosul permutărilor de parcele. După intabulările gratuite au apărut valuri de erori în acte, strămutări la distanță, suprapuneri între vecini, suprafețe ciuntite, terenuri pierdute, urmate de contestații și scandal. Un puzzle cu piese puse anapoda, care trebuie rearanjat.
În multe cazuri, prestatorii acestor servicii s-au dovedit a fi cu proptele și conexiuni în mediul politic, dar și cu legături la cei care gestionează programul, adică Agenția de Cadastru și oficiile județene.
Comuna Iclod se află chiar în centrul județului Cluj, în lunca Someșului Mic. Are 5 sate și a beneficiat de un proiect de cadastrare la nivelul întregului UAT. Vreme de 3 ani, o firmă de la București s-a ocupat de identificarea tereneurilor și de obținerea cărților funciare noi.
Ioan Oltean e unul dintre localnici și, vorbind cu reporterul Pro TV, i-a arătat locul unde deținea un teren, cu titlu de proprietate – e vorba de o suprafață aflată în extravilan, adică la ieșirea din satul Livada.
La primărie și la Oficiul județean de cadastru a descoperit că a fost intabulat pe un alt teren, ATENȚIE, în intravilanul unui alt sat – Orman, chiar în vatra obșească, printre case. Fără să vrea și să știe, a obținut practic, un alt pământ, lângă casa parohială a preotului din satul respectiv, într-o zonă mult mai bună, imobiliar, la 7 kilometri distanță de amplasamentul pe care el îl știa de o viață, din părinți și bunici.
Noul său amplasament este pământul pe care ar fi fost, anterior alți 2 proprietari, cel mai probabil, strămutați, la rândul lor. Unul e tatăl unui polițist din Gherla, cu care Ioan Oltean a luat legătura.
Ioan Oltean: „A zis că nu mă interesează, e pământul meu, și eu am zis mai omule, du-te la primărie și rezolvă că dacă tu așa îmi vorbești eu îl pun la vânzare, e loc bun, de cabana, are pomi, și eu îl vând. Unde am avcut eu sunt 11 proprietari, puși așa, la 180 de grade. Era așa și acum sunt așa.”
Am cerut explicații chiar la sediul central, la Agenția de Cadastru, de la șefa programului național de înregistrare sistematică, Ileana Spiroiu, care este și director la Centrul Național de Cartografie. Găsește circumstanțe atenuante firmei care a lucrat.
Ileana Spiroiu, director program: „Gândiți-vă că vă duceți într-o mare de teren, și omul vă arată acolo am, dar intrebarea este, când s-a venit apoi la birou, poate nu l-a mai găsit acolo, Și imi spuneți că putea fi la 9 km distanță? Nu pot afirma așa ceva.”
Pentru că din biroul de la Agenție totul pare roz, l-am sunat pe fiul lui Ioan Oltean. Ne-a explicat imediat unde a fost eroarea.
Ileana Spiroiu, director program: „Vă dați seama că nici noi nu cunoaștem toate problemele.”
Firma care a câștigat licitația și-a trimis specialiștii la primărie și aceștia au lucrat cu funcționarii instituției, dar și cu două angajate de la Oficiul județean de cadastru, în cadrul unei comisii care se formează la nivel local, conform legii.
Emil Pîrțoc, primarul comunei Iclod: „Peste tot pe unde au lucrat e nenorocire.”
Ironia face ca însuși primarul să se trezească împroprietărit într-o zonă mai bună, cu teren mai valoros, pe care recunoaște că nu l-ar fi avut niciodată, anterior, iar pământul unde știa că îl are moștenire de familie, a fost intabulat pe primărie, devenind bun comunal.
Emil Pîrțoc, primarul comunei Iclod: „Terenul ăsta avea toate actele, le-am dat, ei le-au procesat și l-au mutat în altă parte. Și noi avem undeva la 1690 de contestații făcute, în termen legal. Inclusiv dvs Inclusiv eu am făcut. Și acum plătiți impozit pe noul amplasament. Da, păi ce se întâmplă, cum afli, eu cum am aflat, după 3 ani a venit un cetățean, domnu primar te-ai pus peste mine. A mers la notar să vândă și i-a spus că e altcineva intabulat.”
Cadastriștii nu ar fi mers pe teren pentru măsurători edificatoare și nu au luat contact cu oamenii locului. Ar fi lucrat mai mult din birou, cu date înregistrate de aparatura GPS și cu filmări cu drona, iar angajatele de la cadastru le-ar fi dat girul pentru etapele executate. Culmea, primăria are un topometrist angajat, care a făcut parte din comisie.
Emil Pîrțoc, primar comuna Iclod: „Îmi spunea ca sunt probleme si eu le spuneam lor si apoi ele îmi spuneau să îl dau afară, că aberează.”
Societatea e deținută de o firmă din Danemarca și e parte a unui grup de firme care se ocupă și cu consultanță, managementul proiectelor și cu diverse servicii proiectare. Compania a transmis un raspuns online, în care se vorbeste despre o serie de probleme în documentația trimisă de la primărie – listele proprietarilor cu numeroase ștersături, scris ilizibil, nenumărate corecturi.
Emil Pîrțoc, primar Iclod: „E și prostie și rea voință și neasumare. Bine, dar sunt și bani mulți. Păi acolo cred că e problema.”
În noua conjunctură, oamenii trebuie să se descurce cum pot – să meargă la notar, să facă schimburi între ei de terenuri. A intervenit un soi de suveică, la mica înțelegere, prin diverse portițe, care îi costă de la câteva sute, la câteva mii de lei, conform tarifelor notariale stabilite în funcție de proporțiile pământului deținut.
Un bărbat care avea în spatele casei părintești o bucată generoasă de teren, pe care își ridicase un grajd mare, unde crește 100 de vaci, s-a văzut nevoit să își răscumpere pământul, cu 50 de mii de lei. Cel care a primit intabulare pe zona lui a dorit să vândă imediat.
Acum are și suprafața cu grajdul, dar și un nou loc, unde a fost el intabulat, pe o zonă unde anterior aveau alți 2 vecini, pe care acum și i-a pus în cap. Un profesor universitar, expert în cadastru și topometrie, știe cum apar suprafețele decalate și intabulările pe alte terenuri. Proprietățile sunt mutate intenționat.
Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „În momentul în care avem o tarla, o bucată de teren și avem 100 de titluri. Noi constatăm, de fapt, că s-au mai dat 4-5 titluri. Eu nu pot să îl mai țin aici, pentru că apărând aceste 5 titluri în plus, trebuie să îi bag pe ăia 5 undeva. Toți încep să se miște.”
Adică cei din firmele de cadastru descoperă că suprafața totală adunată în titlurile deținute de oameni o depășește pea cea de la fața locului.
Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „Eu trebuie să îi bag pe ăia că nu e legal. Dacă mi-a apărut titlu acolo, pe urmă aăla cu titlu mă dă în instanță. Și fiecare primar și-a maid at un titlu, lu soacră-sa lu ăla, lu ăla. Că s-au perindat mulți primar. Și apar noi, initial, în 90 ăia nu au fost acolo.”
Emil Pîrțoc, primar Iclod: „Au fost copleșiti cei de la Oficiul de Cadastru Cluj de avalanșa de sesizări și au dat respins pe bandă rulantă.”
Un deputat de Cluj susține că primarii se plâng când deja e prea târziu și aveau pârghiile să miște altfel lucrurile, anterior redactării noilor cărți funciare.
Radu Molnar, deputat de Cluj: „Trebuie să fii în teren. Ori sunt multe cazuri în care nu au fost văzuți în teren deloc oamenii aceștia, Deci asta, cum ar veni e posibil să fie o vină a firmei, dar lucrul cu cetățenii, cu oamenii, asta este apanajul autorităților locale, al primarului, al consilierilor locali. Ei trebuiau să să mobilizeze oamenii în cadrul acestui întreg proces de măsurători. Ori asta nu s a întâmplat.”
Sunt 3 modalități prin care se realizează cadastrul gratuit, pentru cetățeni. Fie îl face fiecare primărie, cu bani de la bugetul comunei, dar aceste cazuri sunt foarte puține, fiind vorba de sume importante, greu de acoperit pe plan local. A doua modalitatea vizează contractul pe sectoare cadastrale, adică pe bucăți din suprafața unei comune, în care tot primăria contractează lucrările, dar acestea sunt plătite de Agenția Națională. Al treilea mod, care a implicat și cele mai mari alocări de fonduri de la guvern și Uniunea Europeană prevede licitații pentru pachete mari, pachete care prevăd lucrări concomitente, în mai multe primării. La acest ultim capitol sunt 80 de firme care au luat în lucru 660 de comune, într-un termen de 4 ani, 2016-2020.
Hajnalka Ildiko Vig, director general ANCPI: „Punctul meu de vedere, patru ani de zile să se cadastreze 660 de comune din România, România nu era pregătită pentru acest număr de comune.”
S-au cheltuit deja peste 166 de milioane de euro, adică peste 830 de milioane de lei, pentru lucrările făcute până acum. N-au fost de la început prețuri atractive, dar în ultimii 2 ani firmele au licitat pe bani frumosi, după ce tarifele la hectare s-au modificat. Adica se poate ajunge la peste un million de euro pentru o singură comună, iar companiile se bat să obțină cât mai multe contracte, concomitent.
Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „Din nefericire guvernul, care vrea să facă o treabă bună adică un cadastru gratuit pentru oameni, nu a făcut o campanie clară de informare.
Ai carte, ai parte scrie acolo, nu e suficient, trebuie în fiecare săptămână explicat oamenilor.”
Adrian Medințu, inginer, patron firmă de cadastru: „Bani foarte mulți irosiți, pe clipuri de promovare undeva la 22 milioane de lei, ati vazut dvs promovat pe undeva?”
Prof dr ing Cornel Păunescu, expert cadastru: „Noi ne ducem acolo, ce ne-a dat nouă cineva guvernul ceva gratis. Avem un primar care ne-a spus daca va prind pe aici vă dau cu toporul în cap.”
Cadastrul ar trebui să facă lumină într-o problemă națională care persistă de 3 decenii la noi, de când a picat comunismul. Sunt cazuri în care pe aceeași suprafață există mai mulți proprietari, unul împroprietărit prin lege, altul prin sentință judecătorească, alții prin ordin de prefect sau comisii locale și județene de fond funciar. Așadar, o țară cu mulți proprietari, care, însumat., ar avea în acte o suprafață de câteva ori mai mare decât cea fizică, a României. La acest moment se estimează că sunt peste un milion de procese la instanțele românești, privind proprietatea.
Emil Pîrțoc, primar Iclod: „Pericolul e următorul, un cetățean care nu e de bună credință, mai sunt și din ăștia, primește un teren bun, 3 hectare, în locul meu. El ce face primul lucru, îl vinde. Are documente pe el, e intabulat, îl vinde și apoi e imposibil să mai faci ceva.”
Programul de înregistrare sistematică este extrem de necesar, dacă s-ar face bine. Dar nu se face. O a doua comună mare din Cluj, întâmpină același tip de probleme. Și nu sunt puține.
Conform Gazeta de Cluj, în comuna clujeană Chinteni sunt mii de oameni au depus contestații. Jurnaliștii au discutat cu primarul din comuna Chinteni, unde, la fel ca în Iclod, oamenii s-au trezit cu terenurile intabulate greșit. Există 4.700 de contestații la Cadastru a declarat aceasta, precizând că a anunțat Prefectura Cluj și a avut ședințe în mod repetat pentru a ajunge la o soluție.
„Noi am participat la un proiect pilot pe județul Cluj și am câștigat împreună cu Borșa și Vultureni. Per total, la noi au fost cadastrate 19.000 de imobile. Aici apar următoarele probleme. În timp au apărut modificări în teren, adică de la data preluării am avut văile care aparțin Apelor Române, avem drumurile județene, parcele cadastrate sporadic, adică înainte de a fi cadastrul general. Oamenii și-au făcut, sau o parte, aceste lucrări cu topografi autorizați. La Oficiul de Cadastru au fost aprobate aceste modificări. Legea 7, în baza căreia s-a lucrat la Chinteni, se spunea foarte clar ce avem de făcut”, a precizat Suciu Magdalena Lucia, primarul comunei Chinteni.
Când s-au făcut măsurători la fața locului și s-au transmis datele în sistem, au apărut aceste erori care îi nemulțumește pe cetățeni.
„Mai sunt și altele, cum ar fi: am avut cumpărat pe act de mână sub semnătură privată și nu l-am înregistrat niciodată nicăieri un teren. În momentul în care a venit Cadastrul, s-au luat parcelele dintr-o tarla și de la numărul 1 și până la 70 s-au așezat titlurile. Avem erori pe titluri. De exemplu, omul a ridicat titlul din primărie acum 30 de ani, l-a așezat în sertar, unii l-au cusut cu ață să nu se piardă și nimeni nu a verificat sau s-a uitat, ceea ce nu este de condamnat pentru că trebuie să fii de specialitate sau cel puțin să lucrezi cu astfel de documente ca să poți să-ți dai seama. El avea terenul în 42, pe titlu scria 40. Nu l-a mai rectificat nimeni. În momentul în care au așezat titlurile în ordinea numerelor, a emiterilor pe tarlale, clar că pe amplasamentul respectiv a apărut altcineva. Dar la finalul acestei lucrări, vine legea 7 și ne spune că poți depune contestație”, a precizat primarul din Chinteni.
Contestațiile trebuiau preluate de către Oficiul de Cadastru pentru fiecare teren în parte și atunci nu existau cele 4700 de contestații, ci 9400 pentru că reprezentanții Cadastrului trebuiau să noteze contestația pe fiecare teren. Pentru a nu înregistra mai multe contestații, aceștia au înregistrat pe total titlul.
„Dacă ar fi înregistrat pe fiecare teren, nu aveau dreptul să treacă mai departe lucrarea, trebuia oprită. De ce? Pentru că se spune clar, la erori mai mult de 10%, lucrarea nu primește aviz. Eu am fost parte, zi de zi, la măsurători, la colectarea actelor, i-am ajutat pe oameni, am venit cu explicații pentru Cadastru, pur și simplu am pus toate documentele pe masă. Doar că nu a vrut nimeni să le citească”, a declarat Suciu Lucia.
Primarul din Chinteni a mai amintit de faptul că au existat numeroase întâlniri cu cetățenii, la care au participat reprezentanții Oficiului de Cadastru, firmei Cornel&Cornel TOPEXIM, ai Cărții Funciare București și ai Consiliului Local Chinteni. Mai mult, au existat anunțuri pe rețelele de socializare și spoturi publicitare deoarece erau obligați să aducă la cunoștința cetățeanului.
La sfârșitul anului 2022, primăria Chinteni a depus peste 50 de sesizări la toate organele abilitate pentru ca acestea să ia atitudine în legătură cu cei responsabili pentru acest dezastru. Primarul a fost chemat la București în prag de sărbători și s-a dus „cu o mașină de documente” pentru a arăta celor de la ANCPI „nenorocirea de la Chinteni.”
„Doamna director de la Cadastru, Leontina Covaci, a venit cu mâna în buzunar. Și tot dânsa fost supărată că nu am lăsat-o să lucreze pe calculatoarele noastre. După 2 zile de „petrecere” la ANCPI, de dimineața până seara, mi s-a promis că vor relua acele contestații, vor veni în teren și vor găsi o soluție. Mai mult, la contestațiile depuse, Oficiul de Cadastru le comunică în scris cetățenilor că li se admite contestația, că într-adevăr cetățenii au dreptate. Dar de rectificat în acte, efectiv, nu s-a făcut nimic. Aceleași 4700 de CF-uri greșite”, a mai precizat Suciu Lucia.
Conform sursei citate, primarul din Chinteni susține că așa de bine s-a lucrat încât, socrul ei care a deținut un teren degradat, cu probleme majore, având o valoare de 0 lei, s-a trezit că terenul a ajuns să aibă o valoare de aproape 100 de euro pe metru pătrat.
„Dumneavoastră, ca cetățean, ați fi crezut vreodată că este o greșeală? Nu. Ați fi spus că eu prin prisma faptului că sunt primar, am modificat terenul. Ducându-l pe altă tarla, automat titlurile nu au mai încăput să fie poziționate. Și vine inteligentul Cadastru și le diminuează suprafețele la toți. Doi ani de zile am scris săptămânal să corecteze această eroare și să mi se dea terenul cu valoare 0 lei. Între timp socrul meu moare și familia vrea să meargă la succesiune. Dacă am fi făcut succesiunea cu poziționarea terenului respectiv pentru că toate se leagă unele de altele, niciodată nu ar fi putut repoziționa terenul la valoare 0. Până la urmă nici familia nu mă credea, au renunțat să mai creadă în povestea noastră, a oficiului de cadastru și a primăriei. Sigur că mi-am ieșit din fire și am luat atitudine mai aspră decât trebuia și nu am mai vrut să plec de la Cadastru decât cu rectificarea parcelei respective pentru că am ajuns să nu pot dormi noaptea din cauza acestei erori. Eu nu am făcut absolut nimic și mă văd legată de mâini să nu pot rectifica niște mizerii, după ce am stat la București și promisiunile au fost certe, am revenit la Cluj, am văzut că timp de 3 luni nu s-a întâmplat nimic, atunci mi-am permis să sesizez organele abilitate”, a mai spus primarul din Chinteni.
Întrebată dacă terenurile sale, care au o suprafață totală sute de mii de metri pătrați au suferit modificări, primarul a precizat că noile măsurători au dus la o diminuare cu câteva sute de metri. Mai mult, Suciu Lucia a mai precizat că toate terenurile pe care ea și familia ei le-a cumpărat au fost cadastrate anterior. Mai mult, întrebată care ar fi soluția pentru a aduce lucrurile la normalitate, primarul din Chinteni a spus că este nevoie ca cei responsabili pentru acest dezastru să fie trași la răspundere.
„O instituție, indiferent din ce județ este, să vină și să te dezmoștenească sau să stabilească prin propriile reguli nebazate pe lege care sunt averile tale este inadmisibil. Discutăm de oameni care au grădinile înjumătățite, oameni care sunt în curtea vecinului, care s-au trezit peste noapte că locul unde stau, casa, nu mai figurează pe numele lor. Sunt erori grave. Mă întreb cine poate susține în continuare la oficiul de cadastru o asemenea echipă. Care sunt de fapt interesele acolo că eu nu mai pot să înțeleg. Dacă mă duc la prefectură toată lumea se uită la mine. Dacă mă duc la București zic: bine. Da chiar nimeni nu poate lua măsuri împotriva acestor oameni? Este inadmisibil ca cineva să poată să nu răspundă penal pentru aceste fapte. Trăiesc cu speranța că instituțiile statului își vor face treaba. Poate ne ajutați dumneavoastră. Omul de rând vine la primărie și îmi cere ajutorul și te uiți că are toate documentele necesare, că este cu dreptatea în mână, îl trimiți la oficiul de cadastru, care își bate joc de toată lumea”, a conchis Suciu Lucia, primarul comunei Chinteni.
Gazeta de Cluj a luat legătura și cu Răzvan Ciortea, subprefectul județului Cluj, pentru a afla de ce s-a ajuns în această situație când vine vorba de cadastrare. Potrivit subprefectului, una dintre marile probleme este relația deficitară de comunicare dintre primării și societățile prestatoare de servicii câștigătoare a licitațiilor privind cadastrarea. De asemenea, o altă problemă este neprezentarea la sediul primăriilor a proprietarilor de terenuri cu actele de proprietate care să-și indice amplasamentul terenurilor pe hărțile cadastrale, de multe ori datorită lipsei informării cetățenilor asupra programului de cadastrare.
„Alte probleme serioase sunt: identificarea mai multor căi de comunicare între primării și cetățeni care sa fie informați despre programul de cadastrare, colaborarea directă între societățile care efectuează cadastrarea , primării si cetățeni și chemarea lor la sediul primăriilor, unde cetățenii să prezinte actele de proprietate și să indice amplasamentele terenurilor pe care le dețin, pe hărțile cadastrale”, a precizat Răzvan Ciortea.