Asistăm practic la o nouă decizie a unei instituții a Statului Român care îi protejează pe potențialii plagiatori. Biroul de Presă al Ministerului Educației comunică faptul că un apel în valoare de 22 de milioane de euro, din fonduri alocate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost anulat. Acest lucru a avut loc după ce apelul a fost lansat în decembrie 2022, iar, în aprilie 2023, la bilanțul de șase luni ca ministru, Ligia Deca l-a trecut la capitolul realizări ale mandatului său.
Anularea acestei finanțări face parte dintr-un lung șir de decizii ale unor instituții-cheie (Curtea Constituțională, Ministerul Educației, universități, instanțe de judecată, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării), decizii care, în final, au îngreunat sau au blocat mai multe tentative de deconspirare a plagiatelor, principalii beneficiari fiind personaje-cheie de la vârful Statului Român.
- Apelul PNRR cel mai întârziat în aplicare la Ministerul Educației se numea (că a fost anilat) ”Digitalizarea managementului eticii universitare”. Lansarea acestui apel fusese anunțată pe data de 6 decembrie 2022, printr-un comunicat de pe site-ul Ministerului, ocazie cu care se mai transmitea că, timp de o săptămână, erau așteptate, în cadrul unei proceduri de dezbatere publică, propuneri și observații care să fie incluse în Ghidul Solicitantului – ”manualul de instrucțiuni” destinat celor care doreau să se înscrie pentru obținerea fondurilor.
- O parte din cei 22 de milioane de euro alocați acestui apel puteau fi cheltuiți de universitățile ale căror proiecte urmau să fie aprobate ca să achiziționeze softuri pentru creșterea eticii academice, stabilirea gradului de similitudine a lucrărilor științifice, dar și a gradului de text plagiat pe care acestea îl pot conține.
- Grupul-țintă era reprezentat de studenții români, etnici români, studenți străini din ciclul de licență, master, doctorat, toate formele de învățământ, cu taxă și fără taxă, inclusiv studenți cu dizabilități, din grupuri vulnerabile și dezavantajate socio-economic, precum și personalul didactic, didactic auxiliar și de cercetare din învățământul superior.
- Ulterior, în secțiunea alocată de pe site-ul Ministerului, https://www.edu.ro/apel_PNRR_digitalizare_management_etica_universitara, orice mențiune referitoare la derularea acestui apel a încetat, în timp ce alte apeluri, demarate ulterior, și-au desemnat, deja, câștigătorii.
Deși nu a fost anunțat public până acum, Biroul de Presă al Ministerului a comunicat faptul că apelul a fost anulat pe motiv că:
”În vederea lansării apelului, Ministerul Educației a consultat reprezentanții Comisiei Europene și ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene – Coordonator Național (MIPE-CN) în implementarea PNRR cu privire la includerea acestuia în C15 – Educație din PNRR, Investiția 16.
Aceștia au menționat că acest apel nu poate fi lansat în cadrul PNRR, întrucât ținta menționată în cadrul J500 a fost deja atinsă, cererea de plată aferentă a fost depusă și nu pot fi lansate alte apeluri pentru digitalizarea universităților finanțate prin PNRR. Drept urmare, Ministerul Educației a realizat demersuri pentru identificarea altei surse de finanțare pentru digitalizarea managementului eticii universitare.” Nu se indică, însă, dacă aceste surse au fost identificate.
De precizat că, deși Ministerul scrie despre demersuri la Comisia Europeană și Ministerul Investițiilor ”în vederea lansării apelului”, acesta fusese deja lansat! Prima mărturie în aces sens este invitația de a depune observații pentru Ghidul Solicitantului, pentru care Biroul de Presă a recunoscut, în răspunsul către G4Media.ro, că ”au fost primite patru întrebări, observații și recomandări (…), din partea Asociației Anelis Plus, Centrului Programelor Europene din cadrul Universității Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca și de la două persoane fizice neafiliate.”
La aproape patru luni după anunțul din 6 decembrie 2022, ministrul Educației, Ligia Deca, a inclus lansarea apelului ”Digitalizarea managementului eticii universitare” printre realizările primelor șase luni din mandatul său!
În finalul răspunsului primit de la Minister se afirmă că suma de 22 de milioane de euro necheltuită va fi utilizată în cadrul celorlalte investiții aferente componentei de împrumut (loan) din C15. Educație din cadrul PNRR.
Dispariția finanțării de 22 de milioane de euro pentru identificarea plagiatorilor face parte dintr-o serie de decizii instituționale care îi protejează pe cei care încalcă regulile academice, însușindu-și fraudulos lucrări științifice. Deseori, aceștia au fost persoane cu rol-cheie la conducerea Statului.
Inițial un bastion al luptei anti-plagiat, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și-a înmuiat poziția, în timp, fie din cauza unor conduceri cu partizanat politic, fie a unor piedici puse de Ministerul Educației, instituția care are în subordine acest organism. Culmea, chiar asupra unor miniștri ai Educației – foști sau în funcție – au planat suspiciuni de plagiat.
La rândul ei, Curtea Constituțională a luat decizii care aproape au golit de sens legislația anti-plagiat, în acest moment fiind legală doar verificarea tezelor de doctorat care nu au intrat în circuitul civil și nu au produs efecte juridice. Pentru titlurile acordate, decizia poate fi luată doar de un judecător.
Sesizate de persoanele acuzate de plagiat care încercau să anuleze/întârzie emiterea unui verdict de către CNATDCU, instanțele de judecată au luat, deseori, decizii în sprijinul reclamanților. Simptomatică, în acest sens, este o sentință din martie 2022 a unei judecătoare de la Curtea de Apel București care a admis cererea premierului în funcție de la acel moment, Nicolae Ciucă, de suspendare a verificării tezei sale de doctorat de către CNATDCU în urma unui articol publicat de jurnalista Emilia Șercan prin faptul că România are nevoie de stabilitate și că acuzația de plagiat ar servi interesele adversarilor politici ai acestuia.
Controverse a ridicat și o decizie a altei instituții importante din circuitul eticii academice: Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării. În mai 2023, Consiliul a decis că ministrul de Interne de la acel moment, Lucian Bode ”nu este vinovat de abaterea de la normele de bună conduită în activitatea de comunicare, publicare, diseminare şi popularizare ştiinţifică, constând în plagiat” într-o carte publicată în 2021 în care era reprodusă lucrarea sa de doctorat. Acest lucru, după ce Comisia de Etică a Universității Babeș-Bolyai stabilise anterior, tot pe baza unor dezvăluiri ale Emiliei Șercan, că în volumul lui Bode se constata plagiatul și citarea defectuoasă sau incorectă.
Nu în ultimul rând, factori de conducere din Educație au transmis, în mod repetat, intenția de a muta verificările doctoratelor de la CNATDCU spre Comisiile de Etică din universități, în ciuda faptului că, de-a lungul timpului, tarate de complicități locale, acestea au mușamalizat plagiate grosiere din doctoratele susținute în cadrul acelor instituții.
SURSA:g4media.ro