De 32 de ani, când vorbim despre ”ducație, despre ”școală pentru toți”, am avut de a face cu o combinație letală pentru viitorul României: sărăcie, șmecherie, lipsă de educație, dispreț pentru intelectuali, corupție, habarnism, pupincurism, hei și miserupism, combinate cu goana după imagine falsă a politicienilor. Școală pentru hoți, nu pentru toți. Așa că, rezultatele programului pilot de evaluare standardizată care ne arată că doar 1-2% dintre elevii români sunt în zona înaltă a competențelor, în timp ce la polul opus se află de 20 de ori mai mulți copii, nu ar trebui să fie ceva de mirat. Cei 20% dintre copii aflați la baza competențelor și care vor îngrășa habarnismul românesc, bașca partidele AURolace ale României, stăpânesc doar câteva noțiuni de bază din materiile școlare și sunt în riscul de a abandona școala și de a nu promova examenele.
Este concluzia unui raport privind rezultatele testelor standardizate, publicat de Ministerul Educației și platforma Brio, desfășurat în perioada mai-iunie, la finalul anului școlar 2021-2022, prin care au fost testați aproape 165.000 de elevi din 526 de școli din toată țara, de la toate clasele: primare, gimnaziale și liceale.
Pe scurt, avem așa: 20% dintre elevi sunt în riscul educațional de a abandona școala, de a nu promova examenele; aproape jumătate dintre elevi se descurcă bine la școală, dar nu au nicio fluență în performanțe (”se descurcă”); doar 1-2% dintre elevi sunt în „elementul lor” la materiile școlare, au potențial mare de a face performanță după finalizarea școlii, sunt creativi și au rezultate foarte bune (practic sunt viitoii emigranți); fetele sunt mai bune decât băieții la Limba Română – o diferență accentuată pe măsură ce avansează în clasele superioare; băieții sunt mai buni decât fetele la Istorie, dar la Matematică, scorurile oscilează de la o clasă la alta; diferența de performanțe între mediul urban și cel rural este mare: elevii din urban au obținut scoruri mai bune decât cei din rural la toate clasele și toate materiile. La Română, diferența este, în medie, de 5%, iar la Istorie, de 10%; elevii de clasa a XI-a au cel mai mic risc educațional la toate cele trei materii; cele mai mari rezultate medii la Română vin din județele Galați, Prahova și Buzău, iar cele mai mici, din Arad, Mureș și Harghita; cele mai mari rezultate medii la Matematică au fost obținute de elevii din județele Vâlcea, Dolj și Galați, iar cele mai mici, din județele Arad, Sibiu și Mehedinți; la Istorie, au arătat că sunt mai buni elevii din județele Satu Mare, Galați și Buzău, în timp ce elevii din județele Harghita, Maramureș și Giurgiu au obținut cele mai mici scoruri medii.
Nu prea vedem județul Cluj prin clasamente, dar, din pix se drege treaba și avem copiii cu rezultatele cele mai bune din țară la Evaluarea Națională și la Bacalaureat. Și când zicem din pix, chiar e din pix: ni se șoptește în cască că se preferă ca acei copii cu probleme să fie ”ajutați” să mai repete clasa până devin apți combatanți.
Aceasta este problema cu notele – acordate subiectiv și, de prea multe ori, din burtă, sau după umori – cam cum acordă unii judecători ”justiție” în funcție de cum s-au trezit cu fața la cearceaf, sau le-a șoptit la ureche ”lanțul slăbiciunilor”. Altfel stă treaba când se ajunge la o departajare prin ierarhizare, sub forma unui scor, ca în cazul raportului la care facem referire, care variază între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent): cât scorul este mai mare, cu atât el indică un nivel de aptitudini și cunoștințe mai ridicat.
Avantajul testelor standardizate este că oferă o evaluare mult mai obiectivă decât instrumentele folosite în prezent de profesori la școală (note, evaluări). Aceste teste sunt grilă, digitale și dezvoltate astfel încât toți elevii de la aceeași clasă să primească aceleași întrebări, cu răspunsuri interpretate după aceeași procedură și în baza aceluiași scor. Poate de aceea testarea este cuprinsă în noua Lege a Educației.
În fine, când vă mai minunați de ce loaze poate să scoată Școala românească de pe băncile ei, vă rugăm să nu uitați să o pomeniți în rugăciunile dumneavoastră pe Ecaterina Andronescu, această Maică Abramburenie a Educației noastre naționale!
