Cea mai mare piata agro-alimentara a Clujului isi desfasoara activitatea in conditii de targ medieval. Vanzatorii au nostalgii dupa vechea amenajare, unde comertul se facea in aer liber, era mai rustic si, nu in ultimul rand, mult mai ieftin.
Majoritatea celor care vand in Piata Mihai Viteazul, situata la parterul Multiplexului Leul, au o gramada de nemultumiri legate de conditiile care le se ofera in schimbul unei chirii mult peste cea a altor piete. Ei se plang ca nu se mai da aer conditionat, nu se mai face curatenie si ca nu au parte de locuri bune de vanzare.
Inca de dimineata, trotuarele din jur sunt impanzite de comercianti clandestini, oameni din satele de langa Cluj care aduc in plase de rafie produse din gospodarie: oua, lapte, slanina, hrean, verdeturi, rosii, mere si cate si mai cate. Se cunosc intre ei si sunt mereu cu ochii-n patru, gata sa o stearga cu marfa cu tot daca apar oamenii legii. Daca ii intrebi de ce stau acolo, cu totii se plang de saracie si sustin ca nu au bani pentru inchirierea de mese in regula.
Terasa de la Mac Donalds e perfecta pentru piata conspirativa de dimineata.
Mai incolo esti agatat de comerciantii de vechituri pestrite insirate pe cearceafuri.
In piata e vanzoleala la orice ora a zilei. E poate cea mai infloritoare perioada a anului, cea in care mare parte din fructe si legume sunt aduse din satele roditoare ale Clujului. Ceapa si cartofi din comuna Mihai Viteazul, castraveti din Dezmir, conopida de la Jucu, ardei din Dambu Rotund, vinete numai bune de pus la copt pentru iarna, gogosari dolofani, zmeura, caise, mere verzi, prune si porumb de fiert care a ajuns in aceste zile la un leu, ba chiar 50 de bani stiuletele sunt doar cateva din ofertele saptamanii.
Se incalzeste din ce in ce mai tare, in ciuda jaluzelelor trase peste toate geamurile. Cele mai avantajate zone par a fi cele de sub geamurile deschise, unde jaluzelele flutura din cauza curentilor de aer.
O femeie sta sub unul dintre ele, sfarsita de puteri, cu baticul desfacut. Altii vocifereaza ca nu vor sa stea in curent.
“Nu mai merge de mult aerul conditionat. Nu ne lasa nici sa deschidem usile, ii bai daca nu sta inchisa. Pentru asta platim atata chirie, sa stam in curent? Ma gandesc serios daca sa mai vin sa vand aici in vara asta”, spune doamna Elisabeta, o femeie care vinde in Piata Mihai Viteazul inca din copilarie.
Vanzatoarea aduce vinete, ceapa, ardei si rosii tocmai din Teleorman si Dabuleni. Are taraba chiar langa geam.
“Asta e a oamenilor piata si nu trebuia privatizata. Se imbogatesc unii, e mare mafia. Si eu platesc impozite, masini de marfa si taxa asta mare de aici!”, se revolta doamna Elisabeta.
Undeva in mijlocul halei se vinde condopida, vinete si broccoli de la Jucu. Elena Chereches e vanzatoare cu state vechi in Piata Mihai Viteazul, printer putinii care mai traiesc din asta din Jucu, desi terenurile de acolo sunt la fel de roditoare.
“E scump si rau aici in piata. Anul acesta nici Domnezeu nu ne-a ajutat, nu ne-a mai adus ploaie ca sa avem recolta cat de cat. Astea sunt conditii? De 16 ani de cand aduc aici marfa nu a fost asa de rau. Din afara pare bine, dar dupa o vreme simti ca ti se face rau de caldura, asta ca sa nu vorbesc de mizerie. Mi se pare strigator la cer ca sunt unii vanzatori care fumeaza, peste legume, la masa si nu ii amendeaza nimeni. Se face miros rau si nu ne intreaba nimeni daca suntem de acord”, se necajeste vanzatoarea de la Jucu.
Cei mai multi consateni s-au mutat la piata de la IRA, unde platesc mult mai putin pentru inchirierea meselor.
“Nu ma duc acolo, am clientii mei aici. As pati la fel cum se intampla si in piata de la noi: producatorii sunt plasati in spate si in fata, in locurile bune de unde cumpara majoritatea stau asa-zisele firme, intermediari care aduc marfa de la en-grosul din Dezmir. Ei aleg doar ce se cere, noi trebuie sa vindem ce avem. Daca se vinde, bine, daca nu, ghinion”, explica Elena Chereches.
Mai in spate oamenii sunt si mai suparati. Szilaghi Ileana vinde aici de 12 ani si e furioasa pe decizia administratorilor pietii de a nu mai face curatenie in toata hala.
“Matura si spala doar pe interval, pe unde trece lumea, nu si unde ne tine marfa. Am intrebat ce se intampla si doamna cu matura a spus ca asa a dat seful ordin, ca de luna asta numai pe acolo sa curete”, spune ea.
Conditii europene: iarna e frig si vara cald
Pe taraba femeii se afla rosii, spanac, macris, zacusca si dovlecei, marfa adusa din Dambu Rotund. In hala din Mihai Viteazul iarna e frig si vara e cald, asa ca se gandeste sa se mute in alta piata, desi aici si-a facut deja clientele care vine zilnic si cumpara ceva, ba o si intreaba de sanatate si de familie. Munca in gradina nu e putina, nici usoara si i se rupe inima sa dea un procent asa de mare din castig pentru inchirierea mesei, de vreo 10 ori mai mult ca alte piete. Vine cu masina si trebuie sa descarce rapid, ca e inghesuiala la intrare. Daca ar socoti, s-ar ingrozi sa vada ca perioada ei de munca zilnica ar depaseste 12 ore.
“Era bine in piata veche, aerisit, atmosfera frumoasa, chirie putina. Ar trebui sa vina primaria sa ieftineasca pretul in piata. Aerul conditionat nu merge, televizoare nu ne trebuie si marfa noastra a ramas la acelasi pret de multi ani”, este de parere Elena Chereches.
Taxa de 10 ori mai mare
Cumparatorii sunt si mai multi spre orele amiezii, si mai grabiti, intreaba de preturi, se targuiesc si trec rapid mai departe daca vanzatorii nu le lasa mai ieftine. Cele cateva plasme suspendate de tavan transmit emisiuni de divertisment de pe litoral peste targovetii care nici macar o privire nu le arunca. Spatiul de fumat de la intrare e negru de mizerie, iar la toaleta publica din spatele pietii rugina ameninta sa mance vechile tevi si incuietori.
Conform site-ului primariei clujene, “halele agroalimentare sunt destinate comercializarii produselor agroalimentare si sunt dotate cu mese din fibra de sticla, cantare electronice, vitrine frigorifice, aer conditionat etc”.
Taxa zilnica pentru comercianti este de 3 lei pe masa in pietele Flora, Hermes, Zorilor, Marasti si Piata Agroalimentara din Grigorescu si un leu in Piata Abator. In piata Mihai Viteazul taxa este de 160 de euro/mp/luna.
Radu Vlas: Sa mearga in alte piete daca nu le convine!
Radu Vlas, patronul multiplexului Leul sustine ca instalatia de aer conditionat functioneaza non-stop, doar ca unii vor sa fie mai frig si altii mai cald, iar administratia nu ii poate multumi pe toti.
“E temperatura normala”, decide patronul.
“Dar aia care vand afara au aer conditionat? Ei vand produse expirate, lapte si oua la 40 de grade si nu avem o legislatie si o institutie care sa ii puna la punct!”, atrage atentia Vlas.
“Curatenia se face doar pe alei, asa prevede contractul. In privinta intermediarilor, pot sa spun ca toata lumea care are contract cu noi are certificat de producator iar noi nu avem competenta sa ii verificam”, spune administratorul multiplexului.
“Sa mearga in alte piete daca nu le convine! Noi avem de platit subventii, avem credite la banca. Primaria isi poate permite sa dea gratis, ca ia din banii nostri. Au facut parking la pret triplu, iar tarifele sunt la jumatate de pret fata de alte parkinguri. Pot sa imparta din oala mai mare, de la bugetul local. Asta e administratia Clujului de acum!”, conchide Radu Vlas.