Alba-neagra cu educația românească în plină pandemie de Coronavirus. După ce activitatea pedagogică a fost transferată în online ori desfășurată prin intermediul programului „Teleșcoala”, o bună parte dintre elevi, mai ales din mediul rural nu au acces la internet sau nu dispun de logistica necesară pentru participarea la aceste cursuri. În acest răstimp, vicepremierul Raluca Turcan, a tras un semnal de alarmă, susținând că la nivel de Guvern sunt luate în calcul toate posibilitățile, printre care și înghețarea ori reluarea anului școlar: „Toate scenariile sunt posibile”, a declarat, luni, Raluca Turcan. Pentru a detensiona situația, ministrul Educației, Monica Anisie, a fost nevoită să facă publică poziția Ministerului Educației și Cercetării, susținând că un asemenea scenariu „nu este luat în calcul”. În mod evident, cel puțin deocamdată, membrii Guvernului Lucovid Orban nu s-au pus de acord care vor fi urmările ce se vor răsfrânge asupra elevilor în contextul transferării peste noapte a activităților pedagogice exclusiv în spațiul online: va fi sau nu anul școlar/universitar reluat?
Talmeș-balmeș pe Educație în Guvernul instalat de profesorul Klaus Iohannis
În contextul suspendării cursurilor față în față din cadrul universităților, dar și a orelor din învățământul preuniversitar, Ministerul Educației este chemat să elaboreze mai multe scenarii pentru perioada ce va urma, iar o parte dintre studenți/elevi sunt îngrijorați de riscul repetării anului universitar/școlar în contextul în care o bună parte dintre laboratoare nu au mai fost efectuate.
„Sunt trei etape posibile, cel puțin din perspectiva mea.
Una ar fi ca anul școlar să continue și evaluările să fie așa cum au fost prevăzute, dar e un scenariu destul de greu de atins, întrucât deja se prefigurează închiderea școlilor peste perioada anunțată.
Al doilea scenariu ar fi al decalării evaluărilor, iar al treilea ar fi al repetării anului, însă vom vedea, e foarte-foarte dificil de afirmat acum care va fi soluția”, a declarat luni, pentru RFI, vicepremierul Raluca Turcan.
Raluca Turcan susține că „toate scenariile sunt posibile, nu există o țară în care să nu fie luate în considerare toate scenariile”.
În acest răstimp, declarația vicepremierului Raluca Turcan cu privire la posibilitatea înghețării/reluării anului școlar a fost criticată de fostul inspector școlar general Iași, Camelia Gavrilă:
„Anulează toate eforturile Ministerului Educației de a menține elevii și profesorii activi și cu un confort psihologic bun în această perioadă dificilă”, susține deputatul Camelia Gavrilă.
„În luna aprilie existau prevăzute două săptămâni de vacanță și o săptămână de tip „școala altfel”, motiv pentru care materia ce trebuie recuperată nu este de dimensiuni importante. Chiar dacă va continua suspendarea cursurilor pe durata lunii Mai, știu din experiența didactică și managerială că sistemul este capabil să recupereze, iar materia poate fi esențializată.
Declarația doamnei Turcan cu privire la posibilitatea înghețării anului școlar este, în concluzie, hazardată, iresponsabilă și denotă necunoașterea sistemului de învățământ, lipsa de consultare cu reprezentanții Ministerului Educației sau cu societatea civilă“, a declarat Camelia Gavrilă, fost inspector școlar general la Iași.
Totuși, riscul reluării anului universitar sau a înghețării anului școlar figurează printre deciziile luate în calcul de către Ministerul Educației Naționale, iar acest aspect a fost semnalat de către Ziar de Cluj în urmă cu o săptămână.
CITEȘTE ȘI: Riscul reluării anului școlar. Monica Anisie: „Nu se îngheață anul…”
Declarațiile controversate ale vicepremierului Turcan au stârnit un val de reacții critice din partea profesorilor și sindicatelor din țară, care au „solicitat membrilor Guvernului să evite a mai da declarații alarmiste referitoare la sistemul de învățământ. Având în vedere starea de urgență, soluțiile trebuie gândite și discutate înainte de a fi prezentate publicului larg”, a declarat Marius Nistor, liderul federației sindicale „Spiru Haret”.
Și Federația Sindicatelor Libere din Învățământ consideră că Vicepremierul Raluca Turcan a dat dovadă de totală lipsă de profesionalism ieșind în spațiul public cu declarații de presă care nu au făcut decât să genereze haos în sistemul de educație, în rândul cadrelor didactice, al părinților și al elevilor. „Este inuman să se comporte așa, ca oficial al statului! Orice propunere sau modificare în calendarul anului școlar trebuie făcută doar după ce a fost bine analizată și în urma consultărilor cu specialiștii, sindicatele din educație, asociațiile de părinți și de elevi. Prin astfel de declarații există riscul major să fie paralizat sistemul de învățământ. În condițiile în care populația este panicată de acest COVID -19, astfel de “exerciții de comunicare” în mass-media trebuie evitate”, consideră reprezentanții federației sindicale.
„Este o dovadă de lipsă de profesionalism să ieși în spațiul public și să vorbești fără să ai o consultare cu specialiștii din educație, cu cei din Ministerul Educației și Cercetării sau cu partenerii sociali și să arunci variante privind modul în care se va desfășura anul școlar 2019-2020. O astfel de declarație este o dovadă de lipsă de umanitate, tocmai în această perioadă în care autoritățile ne îndeamnă pe toți să nu provocăm panică. Ce credeți că a reușit să facă doamna Vicepremier Raluca Turcan cu aceste declarații? Panică și haos în rândul părinților, elevilor și cadrelor didactice. Cred că repezentanții Guvernului României care fac declarații publice în această perioadă, trebuie să fie extrem de atenți la ceea ce afirmă”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.
În mod cert, reprezentanții Guvernului liberal sunt antrenați în acțiuni individuale de PR sau, într-adevăr, în spatele ușilor închise, Ministerul Educației pregătește o asemenea măsură extremă de criză.
În mod similar documentului care nu era încă adoptat vineri de către Grupul de Comunicare Strategică, privind înăsprirea reglementărilor valabile pentru cetățeni pe perioada stării de urgență, „draft” ce a devenit public vineri și a fost anunțat oficial în seara zilei de sâmbătă, și situația privind înghețarea anului școlar, pare să funcționeze după același scenariu:
vicepremierul Raluca Turcan (al doilea om în Guvernul Orban III) anunță măsurile cele mai drastice, printre care și înghețarea sau reluarea anului școlar de către elevi, iar ministrul Educației, Monica Anisie, contrazice în mod public, pentru a doua oară, aceste scenarii de criză.
Pe cine credem?
Dar, înainte de orice, vor fi capabili părinții să suporte costurile financiare implicite reluării anului școlar/universitar?
„La acest moment, Ministerul Educației și Cercetării lucrează la mai multe scenarii, uitându-se cu atenție și la ceea ce se întâmplă în cadrul sistemelor de educație din statele Uniunii Europene.
Doamna vicepremier a făcut referire la astfel de scenarii care și în statele UE se iau în calcul. Așa cum am declarat și pana acum, scenariul acesta al înghețării anului școlar nu este luat în calcul”, a declarat Monica Anisie la solicitarea edupedu.ro
De altfel, în urmă cu o săptămână, ministrul Educației susținea aceeași idee.
Din păcate, în contextul acutizării crizei cauzate de infecțiile cu COVID-19, atât profesorii, cât și părinții sau elevii nu mai știu care dintre aceste declarații sunt credibile și care nu?
În urmă cu o săptămână, noul rector al Universității „Babeș-Bolyai”, Daniel David, a precizat că Universitatea din Cluj este pregătită pentru desfășurarea cursurilor prin intermediul platformelor on-line, iar asta întrucât UBB este prima instituție de învățământ superior din România care a adoptat și dezvoltat învățământul la distanță și extensiile universitare, beneficiind de o experiență solidă în acest sens.
Ziar de Cluj a adresat o solicitare scrisă către reprezentanții Universității Tehnice Cluj-Napoca pentru a confirma sau infirma informația conform căreia din cauza suspendării cursurilor/laboratoarelor în cadrul UTCN, în contextul actual provocat de criza coronavirusului, se ia în considerare varianta repetării anului școlar de către studenți.
Reprezentanții UTCN au „infirmat ferm” această posibilitate.
În același timp, ținând cont de gravitatea contextului în care ne aflăm, riscul diminuării calității actului educațional rămâne valabil pentru România:
câți elevi sau studenți din mediul rural, chemați să rămână la casele lor, dispun de laptopuri, calculatoare și tablete inteligente, de logistica necesară pe care să poată lucra?
Câți dintre acești elevi au acces la internet?
Este afectată calitatea actului pedagogic?
Cât de pregătite sunt cadrele didactice să folosească platformele on-line în scop educațional?
Cum vor fi rezultatele acestor elevi la examene, în contextul în care cei mai mulți știu cum să piardă vremea pe net, dar nu sunt neapărat obișnuiți să folosească internetul și în scop pedagogic?
sursa foto: fsliromania/facebook.com