Aproape 800 de milioane de persoane din intreaga lume sunt vegetariene. Dar acest comportament alimentar nu poate asigura organismului nutrientii necesari, de aceea specialistii il dezaproba din start. Orice extrema in ceea ce priveste comportamentul alimentar nu este buna. Toate sistemele organismului au de suferit prin respectarea unei diete vegetariene: de la sistemul imunitar si pana la buna functionare a creierului. Omul este facut sa fie omnivor, altfel spus sa consume cate putin, dar din cat mai multe alimente.
Persoanele care nu mananca deloc carne invoca adesea motive de oridin filozofic, cultural sau etic. Acest mod de alimentatie este adoptat de obicei din motive morale, mai rar obiectivul fiind slabirea in sine. Este preferabil sa cunoasteti insa foarte bine regulile dieteticii, pentru a nu va expune la carente grave.
Principiile regimurilor lacto-vegetariene si vegetariene:
– In cel lacto-vegetarian sunt excluse din alimentatie toate tipurile de carne, inclusiv pestele.
– In cel vegetarian sunt excluse toate produsele de origine animala (inclusiv lactatele, ouale etc.).
– In aceste regimuri sunt evitate si: a) produsele rafinate sau procesate industrial: fructele si legumele provenite din agricultura traditionala, cereale rafinate, painea alba; b) produsele (semi)preparate, conservate, congelate; c) zaharul alb (care se inlocuieste cu zahar brun din trestie, nerafinat, sau cu miere); d) legumele si fructele deshidratate; e) bauturile indulcite (racoritoarele) si cafeaua; f) alcoolul si tutunul.
Ce promit?
Adoptand o alimentatie din care sunt excluse produsele de origine animala, putem fi siguri ca nu ingeram prea multe grasimi saturate si ca nu ne vom deda la veritabile orgii culinare de unt, untura, lapte integral si branzeturi – situatie care poate surveni pentru a compensa, mai mult sau mai putin constient, lipsa de carne. Dar principalul obiectiv al regimului vegetarian sau lacto-vegetarian este acela de a nu manca alimente obtinute pentru obtinerea carora a fost sacrificat un animal.
Cum actioneaza?
Alimentatia (lacto-)vegetariana fiind mai putin variata decat cea obisnuita, in mod automat mancam mai putin (hrana este mai monotona) si deci slabim. De asemenea, ingeram mai putine lipide (care ofera 9 calorii per gram) si mai multe glucide (4 calorii per gram); aportul caloric global este asfel redus.
Cantitatea substantiala de fibra continuta in alimentele premise in regimurile vegetarian si lacto-vegetarian (legume, cereale integrale) are un efect satietogen. In plus, o mica parte a lipidelor este evacuate in scaun fara a fi asimilata.
Punctele lor tari:
– Cei ce urmeaza regimul lacto-vegetarian ingereaza putine grasimi saturate, iar adeptii celui vegetarian – deloc.
– Vegetarienii au o alimentatie de calitate, bogata in anumite vitamine si minerale, saraca in aditivi: cereale integrale, fructe si legume provenite din agricultura biologica, dar nu si alimente industrializate.
Punctele lor slabe:
Sunt, in principal, riscurile de diverse carente pentru vegetarienii si lacto-vegetarienii amatori:
– Carenta de lizina si metionina: la fiecare masa trebuie associate cerealele cu leguminoasele pentru un aport suficient de aminoacizi esentiali (pe care organismul nu-i poate sintetiza).
– Carenta de fier. Mancati suficiente legume uscate si legume verzi cu frunze.
– Carenta de calciu, indeosebi in cazul regimului vegetarian. Mancati suficiente legume uscate si verzi, cu un continut ridicat de calciu.
– Carenta de iod, daca nu mancati suficiente legume verzi. Iodul se gaseste deopotriva in sarea de mare si in alge.
Programul
Cele doua regimuri propun o alimentatie pe baza de:
– Cereale complete provenite din agricultura biologica.
– Leguminoase.
– Soia si derivatii sai, precum tofu.
– Legume si fructe provenite din agricultura biologica, de preferinta spalate si cuaratate inainte de consum, dar nu cojite, mancate crude sau gatite la abur.
La acestea se pot adauga, in cadrul regimului lacto-vegetarian:
– Oua, lactate, branzeturi.
– Miere, plante aromatice, mirodenii.
– Uleiuri vegetale, obtinute prin prima presare la rece.
– Sare marina nerafinata.
Sfatul specialistului
Regimul vegetarian si cel lacto-vegetarian nu au fost concepute pentru a scadea in greutate, ci sunt destinate persoanelor care doresc pe motive etico-religioase sa elimine din alimentatia lor curenta toate tipurile de carne, si, respectiv, toate produsele de origine animala.
Studiile au aratat ca un om sanatos poate posti intre 60 – 90 de zile. Daca nu efectueaza activitate fizica, organismul poate rezista chiar mai mult fara proteine sau grasimi de origine animala. Totusi, din punct de vedere medical, depasirea acestei perioade este considerate periculoasa pentru sanatate din cauza posibilelor complicatii legate de malnutritia protein-calorica, dar si din cauza unor afectiuni gastr-intestinale, renale, anemie etc. Ce se intampla de fapt? Legumele si fructele sunt bogate in vitamine si minerale, insa sunt sarace in aminoacizii necesari metabolismului. De aceea persoanele care adopta o dieta severa trebuie sa fie foarte atente la felul in care combina alimentele. Din acest punct de vedere ovo-lacto-vegetarienii sunt cei mai protejati, regimul lor apropiindu-se de regimul alimentar al celor care nu sunt vegetarieni. Deci cel mai recomandat regim este dieta echilibrata, in care alaturi de fructe si legume isi gasesc locul si produse de origine animala.
Daca Dvs. nu doriti decat sa slabiti, va sfatuim sa urmati mai degraba un regim clasic, bogat in proteine animale, pentru a evita riscurile de carenta pe care numai vegetarienii si lacto-vegetarienii le pot evita.
.ro