Din oras

Reamenajarea malurilor Someșului: un proiect ratat în care Primăria investește bani cu nemiluita

Înainte de a fi un proiect ambițios, reamenajarea malurilor Someșului rămâne doar o promisiune făcută clujenilor de administrația locală și rămasă neonorată. Acum, Primăria municipiului Cluj-Napoca se pregătește să investească alți bani într-un proiect care devine tot mai fantomatic, în vreme ce gunoaiele curg doldora pe Someșul ce a devenit tot mai poluat. Someșul a devenit într-adevăr „navigabil”: pentru deșeuri.

În privința reamenajării întregii zone, Consiliul local a aprobat în această săptămână cheltuielile legate de acest proiect, în două etape.

Practic, este vorba despre două proiecte, în valoare de 168 milioane de lei (35 milioane euro), pentru care Primăria își propune să atragă fonduri europene, şi anume:

Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someşului, modernizarea şi extinderea infrastructurii pietonale şi ciclisticile pe malurile râului, zona I – Lunca Someşului Mic

Valoarea totală a proiectului este de 123.696.371 lei, iar contribuţia proprie a Primăriei Cluj-Napoca se ridică la 34.038.247 lei.

Revitalizarea culoarului de mobilitate aferent Someşului, modernizarea şi extinderea infrastructurii pietonale şi ciclistice pe malurile râului, zona II – Parcul Armătura şi zona III – platoul Sălii Sporturilor

Valoarea totală a proiectului este de 44.242.722 lei, iar contribuţia proprie a municipalităţii în cadrul proiectului este în valoare totală de 4.199.883 lei.

Deocamdată, acestea sunt doar proiecții…

Malurile râului Someş, care traversează municipiul Cluj-Napoca, vor fi transformate în zone pietonale, de agrement şi cu piste pentru biciclete, într-un proiect realizat de arhitecţi spanioli, care au câştigat, în urmă cu doi ani, un concurs internaţional de soluţii iniţiat de Primărie.

Termenul de finalizare ale acestor proiecții rămâne în continuare necunoscut.

Proiectul spaniolilor este axat în mare parte pe revitalizarea malurilor Someșului, fără să aibă o deschidere spre zonele din vecinătate și fără să facă o legătură adevărată cu parcurile și zonele verzi din vecinătate. Există totuși o excepție.

„Planurile urbanistice care prevăd amenajarea malurilor Someșului presupun o creștere a accesibilității la apă, și aici mă refer la zona Parcului Rozelor, unde va fi creat un pod pietonal care să facă legătura cu Parcul 1 Decembrie din cartierul Grigorescu. O lată zonă importantă este platoul Sălii Sporturilor, care va deveni preponderent pietonal, se vor planta arbori, se vor crea alei pietonale și piste de biciclete, dispar parcările, strada Muzicescu va deveni pietonală”, declara Ovidiu Cîmpean, coordonatorul proiectului de revitalizare a malurilor Someșului, la finele anului trecut. 

CITEȘTE ȘI: Malurile Someșului se transformă radical. Cum va arăta râul, după schimbare – FOTO

“Ce posibilităţi ar exista pentru platoul Sălii Sporturilor când se va transforma Someşul? Ne gândim la extinderea componentei pietonale. Deşi ne aflăm la o fază de studiu, transformarea acestui spaţiu are potențial de a produce un nou centru de interes public, o platformă publică care poate să găzduiască evenimente adaptate anotimpurilor, patinoar, târguri, concerte. Există un potenţial enorm”, a afirmat José Mayoral Moratilla, arhitectul spaniol al firmei care a câştigat, în urmă cu doi ani, concursul de soluţii ”Rethinking Someş”.

Din păcate, Primăria nu a luat în calcul curățarea albiei Someșului de algele care cresc necontrolat de ani buni. Intervențiile angajaților de la Administrația Bazinală a Apelor Someș Tisa pentru a culege algele care au împânzit Someșul au un impact nesemnificativ. Una dintre soluții ar trebui să vizeze și rezolvarea poluării din amonte. Someșul din zona Sălii Sporturilor arată ca o orezărie, brăzdată de cărări făcute de păsări. De altfel, mizeria din amonte crește odată cu creșterea numărului de locuitori din Florești și localitățile din amonte. 

Măsurătorile efectuate pentru Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Clujului au arătat că cifra medie a traficului rutier pentru zilele lucrătoare este pentru tronsonul Florești – Cluj-Napoca de 58.660 de maşini, în timp ce în cazul celei mai aglomerate artere de intrare în București, dinspre Otopeni, media zilnică de mașini pentru zilele lucrătoare este de 54.135. Conform măsurătorilor efectuate de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca în 13 noiembrie 2015, s-a înregistrat un vârf de 74.258 de vehicule pe acest tronson, cifră superioară oricărei valori înregistrate anterior pe tronsoanele de drumuri naționale și autostrăzi din România.

Deputatul independent Adrian Dohotaru este unul dintre clujenii care au insistat ani la rând pentru deschiderea tuturor parcurilor din zonă către Someș, iar grupul civic Someșul Nostru a făcut studii și filmări care demonstrează cât de simplu se pot revitaliza cu adevărat malurile râului și zonele din vecinătate.

„În cadrul campaniei Someșul Nostru propunem amenajări și între Cluj și Florești pentru a crea cel mai mare parc din vestul orașului, care unește Floreștiul de Cluj-Napoca prin legături pietonale și cicliste pe malul Someșului. Acest proiect trebuie dus mai departe. Apoi, nu trebuie gândite amenajări strict pe malurile Someșului, ci conectate la râu și spațiile verzi de la Someș. De exemplu, pe tronsonul Grigorescu, Parcul Babeș să fie gândit cu legătură la râu, deci fără gard la Someș. Aceasta înseamnă ca Parcul Rozelor, și au acceptat asta în proiect, să nu mai aibă gard la râu. Mai înseamnă ca la baza sportivă Club Transilvania să se renunțe la gardurile de sârmă ghimpată și să aibă acces la râu, iar baza respectivă să revină în proprietate publică. De asemenea, mai înseamnă ca la ștrandul Sun să conectezi ștrandul cu celelalte anotimpuri ca să le dai oamenilor posibilitatea să joace fotbal, să alerge, să joace baschet și în restul anului, nu doar vara, iar aceasta presupune crearea unei pasarele în zonă. Mai înseamnă și să intri în zona Companiei de Apă Someș SA printr-o retrasare a zonelor de protecție severă astfel încât să nu amenințăm rezervele de apă potabilă ale orașului, dar să permitem accesul la râu.

S-a propus ca Parcul Feroviarilor și parcul din zona Oașului să fie conectate la râu. Partea de est a orașului din zona Clujana nu este gândită în proiect, dar dacă tot avem o bază sportivă cu sârmă ghimpată să se renunțe la garduri și să avem zone care sunt amenajate la râu, adică legături pietonale, cicliste”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, Adrian Dohotaru.

CITEȘTE ȘI: Primăria dă o nouă dimensiune expresiei „dus cu pluta pe Someș”. Spaniolii revitalizează zona râului doar pe jumătate, în timp ce propunerile interesante „au intrat la apă”

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *