Încă din anul 2014, se solicită montarea de plăcuțe în română, maghiară și germană, la intrarea în oraș, dar primarul Emil Boc se încăpățânează să refuze acest lucru. Asociația Minority Rights Egyesulet a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca, în 2015. În acțiunea intentată de asociație s-a solicitat montarea de plăcuțe, la intrările în oraș, în limbile română, maghiară și germană.Tribunalul Cluj a admis, în parte, cererea Asociației Minority Rights Egyesulet, mai exact montarea de plăcuțe în limbile română și maghiară.
“Admite în parte cererea de chemare în judecată, formulată de către reclamanta Asociația Minority Rights Egyesulet, în contradictoriu cu pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca, având ca obiect obligaţie de a face. Admite în parte cererile de intervenţie accesorie formulate în cauză. Obligă pârâtul la inscripţionarea, pe aceleaşi tăbliţe indicatoare, a denumirii localităţii Cluj-Napoca, şi în limba maternă a minorităţii etnice maghiare. Respinge restul pretenţiilor deduse judecăţii. Obligă pârâtul să achite reclamantei suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale. Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 februarie 2017”, se arată în soluția pe scurt a Tribunalului Cluj, potrivit clujust.ro.
Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs. Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, a declarat că Primăria va face recurs în termen de 15 zile.
Războiul plăcuțelor a început în anul 2014, când Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe a dat în judecată Consiliul Local Cluj-Napoca și primarul municipiului Cluj-Napoca. Fundația a cerut montarea de plăcuțe în limbile română, maghiară și germană, la intrările în oraș. Tribunalul a dat câștig de cauză fundației, motivând că numărul etnicilor maghiari este însemnat. Primăria a făcut recurs, iar un an mai târziu Curtea de Apel a decis în favoarea administrației publice locale, motivând că o fundație cu sediul în Olanda nu poate solicita montarea unor plăcuțe bilingve într-un oraș din România.
A doua bătălie din războiul plăcuțelor a început în 2015, când Asociația Minority Rights Egyesulet, cu sediul în Cluj-Napoca a dat în judecată primarul pentru montarea plăcuțelor.