”Dacă la începutul pandemiei, în 2020, Covid-19 a „omorât” orice altă boală în România, războiul din Ucraina a „dat de pământ” cu ea. Idea e că acum noi nu mai înțelegem nimic: de la lock down total pentru un mort de COVID-19, la libertate pe pâine la o incidență de aproape 10 la mia de locuitori, este calea bunelor intenții care au pavat drumul spre iadul personal al fiecărui român” – ne scrie un cititor al Ziar de Cluj, care ne și face un tur al orașului pe la instituțiile statului, să vedem cum își respectă autoritățile locale propriile recomandări.
Sătui de ”carne în frigider”, la 8 martie 2021, autoritățile române au anunțat eliminare tuturor restricțiilor începând cu orele 00, deodată. De ce să fi fost întocmit un plan de atac pentru a renunța la măsuri treptat? De fapt, toate deciziile din 2020 până la momentul 0 de libertate restaurată s-au ținut după modelul românesc „las’ că vedem noi ce și cum”.
DSP Cluj ne informa la data de 13 aprilie a.c. despre rata incidenței cumulative la mia de locuitori în județul Cluj între 27.03.2022-09.04.2022: Cluj-Napoca, pe locul 1, cum altfel!
- 6.51/1000 locuitori. Dar nu v-o luați în cap! La momentul ridicărilor restricților, incidența era dublă!
Masca, elementul care ne mai proteja de ”a ne sufla bot în bot” în timp ce virusul încă coclea printre noi, a fost dată uitării pretutindeni – pandemia românească a cam luat sfărșit. Totuși, autoritățile statului ne-au RECOMANDAT, în continuare, să o folosim, că poate ne ajută. Deși obligativitatea ei a dispărut, recomandarea în sine nu a fost ceva greșit, doar că a rămas la acest stadiu – și cam atât, o vorbă, un sfat.
- Noi, așa cum ne-am obișnuit până acum că trebuie să facem dacă vrem să aflăm informații, am luat-o la pas prin Cluj. Am vrut să vedem cu ochii noștri dacă recomandările sunt respectate de cei ce ar trebui să ofere un exemplu. Mai ales când virusul e tot printre noi, dar s-a mai șmecherit între timp.
Teleleu pe la instituțile Clujului – Municipalitatea, prima la inspecție
Prima dată am mers la Primărie, evident. Am intrat pe poarta dinspre Calea Moților și am ajuns în foaierul acesteia. Acolo, trei bărbați în uniforme frumos călcate, stăteau într-un triunghi și discutau (în cerc), în timp ce noi am cerut să ne îndrume către un departament oarecare. Nu purtau măști. Cât am stat acolo, am mai observat câteva angajate care s-au mai plimbat din stânga în dreapta, tot fără măști.
Am părăsit clădirea principală și am mers vis-a-vis, la ghișee. În fața ușii, alți trei indivizi de la poliția locală stăteau la taifas și blocau intrarea, fără măști pe gură sau la purtător măcar. S-au uitat puțin ciudat și au dat un salut cu jumătate de gură după ce le-am urat noi o ziuă bună, ca să înțeleagă că ne-am dori să intrăm.
La parter, la ghișee, era lume. Am aruncat o privire de-afară – nicio mască. Am luat un bilet de ordine și am urcat la etajul I, unde am intrat, de data asta, să discutăm cu o doamnă de la un alt ghișeu. Ce am observat? Nimic nou: doar noi purtam mască.
Au urmat spitalele
Mai departe, am trecut să vedem spitalele, tot eram în zonă. Am luat la pas Spitalul de Urgență pentru Copii (calea Moților), Spitalul Județean de Urgență (strada Clinicilor) – secțiile Chirurgie I și Urgențe, mai apoi Reumatologie, ORL etc.
De data aceasta, ne-am bucurat să vedem că normele recomandate se respectă, cel puțin în domeniul în care era de așteptat, cel medical.
Cadrele medicale pe care le-am remarcat, atât pe coridoare cât și afară, în aer liber, aveau măștile pe față la intrarea și ieșirea din unități, respectiv sub bărbie sau la cot – idea e că erau prezente și le foloseau.
Pacienții sau vizitatorii din zonă, respectau și ei cât de cât aceste reguli (chiar dacă nu toți). Deloc în aer liber, mai mult în interior.
Revenim la „oamenii importanți”
Acum că am văzut ce se întămplă în buricul târgului, cum s-ar spune, ne-am îndreptat atenția spre Consiliul Județean. În fața acestuia, doi domni îmbrăcați la costum discutau nas în nas ceva de-al lor. Am asumat că măcar unul este angajat la CJ. Ne-am uitat scurt, masca nu era pe figură sau la mână, dar totuși eram afară.
La intrarea în holul instituției, două persoane printre care și noi, purtau mască. Restul, nici poveste.
Clădirea era cam goală. Am aruncat o privire prin jur, am trecut pe lângă câțiva angajați, niciunul nu avea mască.
Am urcat și la etaj, unde ușile către birourile președintelui, vice-președinților și secretariatului erau deschise. Ne-am strecurat.
Dintr-o cameră ce avea pe ușă un îndemn clar de purtare al măștii pentru siguranță se auzeau niște voci. Am așteptat puțin să vedem dacă iese cineva și dacă acel cineva are mască. Dar n-am avut noroc . Însă, a trecut pe lângă noi unul din domnii care vorbeau afară – nimic schimbat în ceea ce privește accesoriul recomandat.
Ultima oprire, Direcția de Sănătate Publică locală
- Nu se putea ca această instituție să lipsească de pe lista noastră, n-avea cum. Ca să înțelegți mai bine, DSP Cluj împarte clădirea de pe strada Constanța nr.5 cu cei de la CAS Cluj. Și am aruncat un ochi la ambele, dacă tot am bătut atâta drum. Aici, supriza a fost cea mai mare (pentru optimiștii care au impresia că dacă vorbim de „cum e mai bine pentru sănătate”, avem și modelele de urmat). Ne-am lovit, practic, de principiul Fă ce zice popa, nu ce face popa!
La CAS, ca să ajungi la ghișee trebuie să iei număr de ordine și să stai aștepți într-un hol, apoi, în funcție de unde ești repartizat, intri pe una din două uși. Practic, n-am văzut nimic. Dar noroc cu vremea frumoasă de afară, un geam crăpat ne-a deschis orizontul către doi funcționari din spatele acelor ghișee – fără mască, desigur. Poate ar fi interesat de menționat că în holul respectiv așteptau două persoane care aveau măști pe față.
Am intrat, în cele din urmă, la DSP. Cam pustiu și aici, la recepție, o doamnă ce se voia țeapănă, ne-a întrebat ce căutăm. În timpul în care îi căutam un răspuns, oameni cu dosare sau diverse altele în mâini au trecut nonșalant pe lângă noi. Dintr-un număr de 5 persoane, doar un bărbat și-a pus masca.
În fine, am vrut să urcăm la etajul I, chiar la DSP, dar am fost opriți. Că nu era cazul să urcăm, de ce să urcăm, cu ce scop? Și am cerut legătura, sus, cu un reprezentant DSP. Doamna recepționistă ne-a făcut legătura cu cineva, o altă persoană de sex feminin și apoi, ne-a înmânat receptorul telefonului fix. Am cerut să vorbim cu un reprezentant DSP Cluj, „dacă se poate”, după cum am precizat. „Ahm… nu! Nu se poate. De ce?”.
Am spus că vrem să documentăm un subiect legat de activitatea instituției, dar am fost izgoniți repede și trimiși, sub o formă, mai politicoasă, către o adresă de e-mail în baza căreia să depundem o cerere ca să ajungem, într-un final, cândva, să discutăm cu un reprezentant. Ba chiar s-a oferit persoana de cealaltă parte a convorbirii să ne dicteze adresa, ca să nu stăm noi să ne pierdem vremea să căutăm.
Măcar am aflat că la Direcția de Sănătate Publică, recomandările pentru muritorii de rând nu se respectă, că doar nu-s și pentru cei ce REPREZINTĂ ”ordinea sănătății publice” la nivel local, doar pentru restul.
Și am aflat că dacă dorim să ne conversăm cu vreun purtător de cuvânt al instituției, venim degeaba dacă nu ne adresăm mai întâi unei adrese de e-mail. Prima oară se trimite cerere, care se poate aproba cu ”da”, sau cu ”nu”, în funcție de modul în care s-a trezit purtătorul de cuvânt al instituției în acea dimineață.
Dacă e să tragem o concluzie, am cam deranjat și nu-i frumos…
Sfatul e sfat, pentru că nu trebuie neapărat urmat!
Așadar, recomandările sunt doar pentru alții, nu și pentru autoritățile care le fac. Dar plimbarea prin oraș ne-a arătat faptul că locuitorii Clujului nu au luat atât de în serios recomndările. Prin locurile aglomerate (în aer liber, în magazine), am văzut doar o mână de oameni care doreau, într-adevăr, să se protejeze.
Restul, treacă-meargă, „masca e bună” – e doar o precizare.
În martie 2020, premierul de la data respectivă, Ludovic Orban, anunța că se închid școlile pe fondul înmulțirii cazurilor de înbolnăviri cu COVID-19. Trebuiau să se redeschidă după două săptămâni, dar au lasat-o așa (închisă) vreun an. Apoi, autoritățile au ”deschis” școlile când cazurile erau în floare.
Tot cu incidență mare de îmbolnăviri cu COVID-19 s-au ținut și toate turele de alegeri: locale, parlamentare – interesul politicienilor a primat.
Dar la Cluj viața bate filmul, așa că am ținut Untold-ul 2021 după un an de pauză. Cu certificate de vaccinare și teste, distanțare socială și măști. Numai din vorbe, că, în teren realitatea a fost că nici măcar primarul Emil Boc nu s-a conformat.
Are sens, nu?
- Oamenii mor în continuare, doar că nu mai auzim asta în fiecare zi, că ne-am plictisit. Cazurile sunt încă multe în județul Cluj, trec de 160.400 de persoane. Chiar dacă ne-am vaccinat mai mult ca alții, rata infectării trece și ea de 3 la mia de locuitori.
Hai, noi să fim sănătoși, că problemele vin oricum!