Presa maghiară anunță o ”bătălie secuiască-maghiară în Transilvania” pe tema recensământului populației din România. Federația Mondială a Maghiarilor, care a inițiat și un referendum pentru dubla cetățenie, acum luptă pentru „națiunea” secuiască. Jocul este periculos, iar miza este dreptul folosirii limbii materne, arată o analiză realizată de publicația maghiară Nepszava, citată de Rador.
Redăm integral analiza (sursa: Rador):
Câţiva lideri ai Federației Mondiale a Maghiarilor au lansat o campanie de strângere de semnături pentru includerea identitățiilor secuiești și ceangăi ca subcategorii ale naționalității maghiare în recensământul populaţiei care va începe în România în luna martie. Disputa pe tema identității secuiești și a națiunii secuiești independente nu este nouă. În timpul regimului Ceauşescu opinia generală a fost că indicarea secuilor ca naționalitate independentă la recensământ era de fapt o manipulare a puterii românești, iar scopul nu a fost altceva decât diminuarea formală a numărului maghiarilor din România. După schimbarea regimului comunist, cu ocazia fiecărui recensământ s-a pus problema, la nivel politic şi social, ca şi secuii să se declare maghiari.
Nu este vorba despre un gest simbolic. UDMR a reuşit să obţină numai după două decenii de luptă parlamentară ca legea să garanteze dreptul la folosirea limbii materne în viaţa publică, însă acest drept este legat de procentul maghiarilor. Doar în localităţile în care procentul respectivei minorităţi atinge 20% pot fi amplasate înscripţii bilingve şi este permisă şi folosirea limbii materne în administraţia publică. Sprijinul din bugetul de stat alocat pentru insituţiile etnice culturale şi neguvernamentale este, de asemenea, procentual.
În România, recensământul populaţiei, care a fost amânat anul trecut din cauza epidemiei de coronavirus, va fi organizat în perioada martie-iunie a acestui an. Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, unul din vicepremierii Guvernului de coaliție tripartit de la București, a declarat la o conferinţă de presă susţinută pe 14 ianuarie că în chestionarul de recensământ nu există nicio subcategorie pentru naţionalitatea maghiară, respectiv secuii şi ceanăgii vorbitori de limbă maghiară nu sunt incluşi ca subgrupe ale etniei maghiare şi, implicit, şi identităţile regionale sunt considerate ca identăţi maghiare.
La amintita conferinţă de presă, preşedintele UDMR nu a avut nicio obiecţie împotriva acestui aspect. „Eu sunt secui, mama mea este secui, tatăl meu este secui, dar la recensământ mă declar maghiar!”, a afirmat Hunor Kelemen, care a adăugat: Păstrarea identităţii regionale este un lucru frumos, ceea ce nu trebuie demonstrat la recensământ.
„În urma afirmaţiei preşedintelui UDMR, internetul a explodat, iar petiţia MVSZ lansată pentru apărarea identităţii secuieşti a devenit, în anumite cercuri, deosebit de populară. După patru zile, UDMR a anunţat că Hunor Kelemen va solicita şi în mod oficial modificarea chestionarului de recensământ în aşa fel încât în răspunsurile la întrebările privind naţionalitatea, pe lângă categoria maghiară, să fie inclusă ca o subcategorie şi identitățile regionale secuiești și ceangăi”.
Într-o declaraţie acordată portalului UDMR, maszol.ro, Hunor Kelemen a spus că dacă „la recensământul anterior, din 2011 subcategoria secui a fost cuprinsă ca o opţiune, aceasta nu poate să dispară în 2022”. Chestionarul de recensământ este, deocamdată, un proiect care poate fi modificat, a mai menţionat preşedintele UDMR, dar a amintit că există riscul ca subcategoriile să nu fie luate în considerare la categoria minorităţii respective.
MVSZ și-a anunțat „victoria” într-un comunicat, semnalând că Hunor Kelemen nu numai că a bătut în retragere, dar a semnat și petiția Federației Mondiale. La acţiunea MVSZ, marcată cu numele Miklós Patrubány, s-au alăturat şi mai mulți lideri regionali ai Consiliului Național Secuiesc (CNS), cu excepţia preşedintelui CNS, Balázs Izsák.
Absenţa lui Balázs Izsák nu a rămas neobservată de MVSZ, care în comunicatul său a menţionat: „În timp ce majoritatea președinților Consiliului Național Secuiesc protestează împotriva dispariţiei neruşinate a secuilor, preşedintele CNS rămâne tăcut”. Președintele CNS a fost întrebat de portalul Népszava din Transilvania înainte de izbucnirea disputei privind neincluderea subcategoriilor secui şi ceangăi în chestionarul de recensământ. Aşa cum a relatat în decembrie anul trecut şi portalul amintit, CNS intenționează să emită un act de identitate secuiască, care poate fi revendicat de oricine susține ideea autonomiei Ținutului Secuiesc, indiferent de locul de reședință.
Portalul l-a întrebat pe Balázs Izsák, de ce au luat o decizie despre emiterea unui asemea document tocmai înainte de recensământ. ”Nu credeţi că prin accentuarea excesivă a identității secuiești există pericolul ca tot mai mulți oameni să se declare secui la recensământ, ceea ce ar putea conduce la reducerea ponderii naționale și regionale a minorității maghiare și, implicit, să pună în pericol folosirea limbii materne maghiare?”, l-a întrebat portalul pe Balázs Izsák, care a răspuns că cele două chestiuni sunt independente. Inițiativa privind emiterea unui act de identitate secuiască a fost lansată acum pentru că CNS a acumulat o experiență foarte serioasă în cadrul inițiativei cetăţeneşti europene privind apărarea regiunilor naționale, şi trebuie fructificată cât mai repede „această experiență și impuls”.
Referitor la recensământul din 2022, CNS nu a dorit să îşi schimbe poziţia anterioară. Înainte de recensământul din 2011, organizația a clarificat această problemă într-un comunicat. România a păstrat multe moșteniri din trecut care sunt „o povară pentru democrație și un obstacol în calea egalității depline și efective între cetățenii săi”, se arată în comunicatul de atunci al CNS, care a mai menţionat: O astfel de practică este şi încercarea de a separa „secuii de naţiunea maghiară” cu ocazia recensământului. Secuii sunt însă maghiari. „În consecință, noi, secuii, ne vom declara maghiari dacă ni se vor cere astăzi sau chiar și cu ocazia unui recensământ, iar urmașii noștri vor proceda la fel în toate timpurile. Acelaşi lucru este valabil şi pentru recensământul care urmează să aibă loc”, a subliniat Balázs Izsák, care a adăugat: Dealtfel, unitatea națiunii maghiare nu este pusă în pericol de „supraaccentuarea” identităţii, ci de mesajele ostile lansate împotriva maghiarilor de dincolo de graniţele Ungariei de partidele de stânga ungare.
În numele CNS, președintele Balázs Izsák a publicat din nou poziţia anterioară a organizației și a îndemnat simpatizanții să se declare maghiari la viitorul recensământ din România.
Traducerea Rador: Rozália Gănciulescu
FOTOCREDIT: Ladjánszki Máté / Népszava
Subiect de controversă în comunitatea maghiară: proiectul chestionarului de recensământ nu oferă opțiunea de a alege între identitatea secuiască și cea cengăiască
În România a creat nedumerire pe reţelele de socializare faptul că proiectul chestionarului de recensământ nu oferă opţiunea de a alege identitatea secuiască sau ceangăiască, transmite MTI.
Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, le-a cerut maghiarilor din Transilvania să-şi trăiască identitatea regională într-o altă formă, iar la recensământ să se declare maghiari.
Pe portalurile de socializare însă a pornit o dispută aprinsă pe acest subiect, după ce s-a aflat că proiectul chestionarului cuprinde 6 subcategorii pentru naţionalitatea română, 5 pentru naţionalitatea germană şi 13 subcategorii pentru naţionalitate romă, în timp ce doar naţionalitatea maghiară nu are subcategorii.
Văzând disputa, Zoltán Zakariás, deputat din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), a anunţat pe pagina sa de socializare că a iniţiat, împreună cu József Kulcsár Terza, deputat al Partidului Civic Maghiar (PCM), includerea în formularul de recensământ a subcategoriilor secui şi ceangău, subordonate identităţii maghiare.
Reprezentanţii celor două partide mici, care activează în parlament în cadrul grupului parlamentar al UDMR, au înaintat propunerea „reprezentanţilor în guvern” ai UDMR.
Într-o declaraţie dată marţi portalului Maszol.ro, Hunor Kelemen a reamintit îngrijorarea că identităţile regionale maghiare nu vor fi incluse în identitatea maghiară la centralizarea datelor.
„Această teamă este una reală, deoarece chiar şi la recensământului de probă a apărut problema neincluderii secuilor în comunitatea maghiarilor. Acum a apărut proiectul chestionarului de recensământ, care nu este încă definitiv, deci va fi schimbat, în acest proiect nu există nicio subcategorie pentru naţionalitatea maghiară” – a explicat politicianul.
Preşedintele UDMR a anunţat că va iniţia includerea în chestionar a secuilor şi ceangăilor ca subgrupe ale etniei maghiare. Hunor Kelemen a adăugat însă că, la recensământul din 2011, nu s-a reuşit specificarea identităţii ceangăieşti ca subcategorie a naţionalităţii maghiare, deoarece printre ceangăi unii se consideră maghiari, în timp ce alţii se consideră români.
Hunor Kelemen a mai menţionat că, la recensământul precedent, naţionalităţii secuieşti i-a fost asociată limba maternă secuiască, lucru pe care nu îl consideră corect. „Fie că trăim în Ţinutul Secuiesc, în Ţara Călatei, în Partium, Banat sau Câmpia Transilvaniei, maghiara este limba noastră maternă, cultura noastră este maghiară şi ne încadrăm cu toţii în identitatea maghiară” – a explicat preşedintele UDMR.
Sursa: MTI/ Rador/ Traducere: Andrei Demeny