Este singurul director de Opera Nationala din lume prins copiind la sustinerea doctoratului. Numele sau era Florin Astefanoaie, dar si-a corcit din ratiuni de narcisism media numele in Florin Estefan (asa a facut si principalul sau sustinator, afaceristul Daniel Metcaniuc). Conduce de cativa ani Opera Nationala Romana, trivializandu-i repertoriul. Nu o spunem noi, ci chiar angajatii Operei care i-au trimis ministrului Culturii, George Ivascu, un amplu memoriu cu porcariile facute de Astefanoaie in ultimii ani.
Pentru Ziar de Cluj nu sunt noutati, cele prezentate in memoriu au fost relatate de noi mai mereu. Este insa primul semn de existenta a coloanei vertebrale a talpii Operei Nationale, caci angajatii au tacut pana acum de frica repercusiunilor. Le-a ajuns bemolul la gat probabil, caci Opera Nationala din Cluj a cunoscut sub „bagheta” lui Estefan o perioada de manelizare artistica incredibila, incepand cu „coborarea in strada” a Operei, exercitiu care, odata la 10 ani, poate avea o incarcatura simbolica, dar care, repetat mereu, duce Opera la nivel de fast-food muzical, si terminand cu trambalarea artistilor operei pe la tot felul de evenimente, nunti, botezuri, ale bogatilor Clujului, ca niste lautari mai elevati ce sa incante gulere albe dupa aperitivul cald.
Publicam in exclusivitate acest memoriu, tocmai pentru ca sustinem gestul curajos al semnatarilor lui si vrem sa il facem vizibil, ca sa nu moara prin nu se stie ce unghere ale Ministerului.
„MEMORIU
adresat
Domnului George Ivașcu – Ministru al Culturii și Identității Naționale
Stimate domnule Ministru,
Subsemnații angajați ai Operei Naționale Române din Cluj-Napoca doresc să aducă în atenția dumneavoastră o situație reală, deosebit de gravă creată de managerul Florin Estefan în interiorul Operei Române din Cluj-Napoca, cu rugămintea de a întreprinde un control la această instituție de cultură și de a lua măsuri ferme, având în vedere memoriul pe care îl prezentăm în cele ce urmează.
MANAGEMENT DEFICITAR CU SCOPURI ÎNDOIELNICE
Numărul premierelor realizate în ultimii trei ani este exagerat, extrem de costisitor și nevalorizator, multe titluri făcând parte din repertoriul vocal-simfonic, nu de operă.
Premierele sunt pregătite pe bandă, nesăbuit, cu eforturi imense din partea instituției (în primul rând, eforturi de ordin financiar – fără menajamente din partea managerului, care dă mână liberă tuturor extravaganțelor regizorilor invitați; de asemenea, eforturile umane sunt impresionante – personalul artistic, personalul de la scenă, personalul administrativ nu este apreciat și este epuizat din cauza proastei organizări în termene scurte, de multe ori peste programul legal, cu implicare simultană în mai multe proiecte necompatibile, programarea ineficientă periclitând astfel perfecționarea actului artistic sub presiunea unor cerințe și ingerințe amenințătoare și așteptări contra cronometru).
Exemple ale acestei situații triste:
Motanul încălțat – prezentat în premieră în 17.03.2017, reluat de doar două ori, deși a fost un titlu preferat al publicului tânăr. Costurile premierei: peste 50.000 lei, acoperiți de instituție cu mari eforturi;
premiera Doar M… de la Marguerite de Călin Ionce – 03.02.2017 – realizatorii acesteia sunt apropiați ai domnului manager, costurile au fost din nou exagerate. Premiera a fost prezentată cu sala aproape goală de două ori, nereluată ulterior.
Premiera națională The Armed Man: Misa pentru pace – 01.10.2017 – prezentată o singură dată, cu scandaluri multiple pe teme rasiale și religioase. Nu a mai fost reluată niciodată.
Requiem de Mikis Theodorakis (s-a cântat o dată), Requiem Parastas de Marțian Negrea (s-a cântat de trei ori), Premiera Bal mascat de G. Verdi – 24.03.2017 – reluată de atunci o singură dată, în pofida repetatelor solicitări din partea publicului.
Alte exemple asemănătoare – operele Traviata, Werther și I Puritani. Deși există Consiliu Artistic acesta a fost convocat doar de câteva ori în decursul a trei ani, astfel că stagiunile și punerea în scenă a programului artistic sunt programate în funcție de propriile preferințe ale domnului manager și, din nefericire, în funcție de propriile obligații față de terțe persoane. Astfel, publicul este un simplu actor marginal.
Dirijori ai instituției – de renume și apreciați pretutindeni în lume – cărora nu li se mai dau spectacole, fiind înlocuiți la pupitru de dirijori invitați, în permanență. Nu contestăm valoarea dirijorilor invitați, însă șederile lor sunt extrem de costisitoare (onorariile sunt extrem de mari, li se asigură cazare, masă, transport internațional și local) – toate din banii instituției, fără a mai lăsa loc cheltuielilor cu adevărat necesare. Această situație este perpetuată, în condițiile în care instituția ar putea beneficia de spectacole de calitate excepțională cu propriii angajați, pe costuri oricum asigurate prin plata salariilor.
Exemple: dirijorul Jozsef Horvath – laureat ca ”Cel mai bun dirijor ar anului 2017” la Gala Premiilor Operelor Naționale este ignorat de instituția angajatoare, cu doar trei apariții în ultimii doi ani, neținându-se cont că în cei peste 10 ani de activitate în instituție a ridicat nivelul profesional al orchestrei.
La polul opus, dirijorul Gabriel Bebeșelea – dirijor apreciat, angajat al unei opere străine și al Filarmonicii din Cluj, dar și prieten bun cu domnul manager – a fost nu doar invitat, ci angajat de acesta în stagiunea 2016-2017, deși instituția avea deja suficienți dirijori proprii. Acesta a beneficiat de salar și indemnizație de cazare pe parcursul întregului an, în care a dirijat doar două spectacole. De asemenea pentru domnul Flaviu Mogoșan, proaspăt absolvent al Academiei de Muzică și prieten apropiat al domnului director, a fost creat un nou post în instituție – consilier artistic, un post-paravan folosit mai mult pentru ca dânsul „să-și facă mâna” ca dirijor, în acest scop oferindu-i-se o mulțime de spectacole de dirijat, deși are vizibile carențe de pregătire profesională și a fost contestat de către colectiv din cauza slabei performanțe profesionale.
Cazurile indemnizațiilor de cazare favorizante folosite în mod abuziv sunt mai multe.
Există mulți soliști de renume, angajați ai instituției, care nu mai primesc roluri în spectacole, iar unii dintre dirijorii acesteia nu sunt implicați în majoritatea lunilor din an, favorizând astfel invitarea altor artiști din exteriorul instituției (soliști și dirijori). Sub pretextul ”invitaților speciali”, noua direcțiune aduce soliști și dirijori în funcție de propriile interese personale, contacte ce îi asigură la rândul lor intrarea personală pe alte scene, în calitate de bariton.
Nu considerăm corect faptul că se preferă soliști invitați în detrimentul angajaților și care în unele cazuri au avut o prestanță artistică discutabilă, sub nivelul soliștilor angajați (fără să vrem să nominalizăm pe nimeni). Cel mai recent spectacol, supus unei astfel de practici a fost Elixirul dragostei de Donizetti unde Domnul Estefan a distribuit în rolul principal o soprană, fiica a doi artiști cu care avusese un recital la București. Dânsa a avut o prestație atât de slabă încât Directorul Artistic a hotărât înlocuirea sa în ultimul moment, după repetiția generală.
Precizăm că ONRCN are o tradiție și o apreciere internațională notabilă pentru artiștii casei, priviți cu admirație de către public și presa locală. De altfel, înainte de venirea D-nului Estefan, Opera din Cluj era considerată o adevărată pepinieră pentru scenele din întreaga țară, însă, sub conducerea dânsului, soliștii, dirijorii sau regizorii angajați sunt discreditați, ignorați, lăsând culoar deschis acelor persoane la care Domnul Estefan are un interes personal sau profesional. Este inadmisibil ca aceștia să fie îndepărtați (domnia sa autodistribuindu-se în majoritatea spectacolelor instituției), doar pentru a satisface diversele contacte personale (naționale sau internaționale) ale domniei sale.
Domnul Director Florin Estefan a desființat/limitat activitatea unor secții care asigurau, la nivel internalizat, servicii de specialitate, specifice unui teatru de operă – toate aceste secții erau formate din personal competent, specializat: Secția de Vopsitorie, Secția de Perucherie și a Grimeurilor (care asigurau în trecut realizarea profesionistă a tuturor decorurilor de spectacol și a acțiunilor estetice specifice acestora; realizarea machiajelor artiștilor, etc). Aceste servicii au fost înlocuite cu munca unor terțe persoane din afara instituției, cu care s-au încheiat contracte individuale, sau cu firme private lipsite de competențele necesare desfășurării calitative a activității, fiind în schimb contacte personale sau obligații ale Domnului Florin Estefan, achitate în acest mod.
Cu fiecare prilej, este repetată marea reușită a Domnului Florin Estefan, care „a umplut sala de spectacole” – acest miraj are un fundament fals, nesustenabil, fiind atins printr-o strategie defectuoasă, prin programarea extrem de rară a spectacolelor de operă valoroase preferate și așteptate de public (Traviata, Rigoletto, Forța destinului, Madama Butterfly, Tosca, Carmen, Olandezul Zburator, Tannhäuser, Paiațe, Cavalleria Rusticana, My Fair Lady, Lucia di Lammermoor, Don Giovanni, Orfeu în infern; suferă de aceeași indiferență și seria de spectacole pentru copii: Hänsel și Gratel, Sunetul muzicii, Flautul fermecat, Peter Pan, etc.).
Lipsa turneelor în străinătate care asigura vizibilitate și recunoaștere internațională instituției.
Situația este identică în cazul anumitor regizori angajați ai instituției, neagreați de conducere. Exemplul domnului regizor Rareș Trifan – profesionist apreciat la nivel internațional, a semnat numeroase regii excepționale, apreciate de critici. Pe motivul unei rivalități mai vechi de când Rareș Trifan era director al operei din Cluj, spectacolele lui nu se reiau, intenționându-se chiar casarea lor.
Toate departamentele instituției (artistic, tehnic, administrativ) sunt conduse prin intimidare, teamă și teroare psihologică.
Se duce un război psihologic cu angajații, pentru a-i determina să facă tot ceea ce li se dictează, sub amenințarea disponibilizării (este repetată constant afirmația ”Nimeni nu e de neînlocuit”). Unii dintre angajații neagreați de conducere sunt presați, umiliți continuu, intimidați, determinați să cedeze și să își dea demisia.
Exemple: Radu Sântimbrean – balerin cu experiență îndelungată; Popa Liviu – electrician al cărui servicii au fost înlocuite de terțe persoane aduse cu statut de ”invitat” dinafara instituției, nepermițându-i acestuia să își desfășoare activitatea după normele calitative atent respectate; Mitran Andrei – electrician; Kadar Gheorghe – croitor.
Cazul fostului șef al compartimentului cor, Corneliu Felecan este de notorietate în instituție. După o experiență de 15 ani și rezultate notabile a fost hărțuit, intimidat și amenințat direct să-și dea demisia. Nereușindu-se acest demers (război), domnul director a reușit totuși să-și atingă scopul înființând un nou post de maestru de cor și angajând ca șef compartiment-cor un pensionar, pe domnul Maxim Emil, în vârstă de 75 de ani. Acesta din urmă a fost angajat pentru că i-a promis domnului director că va submina orice autoritate în cor.
Comportamentul și limbajul domnului Maxim Emil cu cei din cor și nu numai, este unul incompatibil cu nivelul unei instituții de cultură. Un limbaj licențios, înjurături, amenințări, toate pe fondul consumului de alcool.
Maestrul de cor Emil Maxim se prezintă în stare de ebrietate atât la repetiții cât și la spectacole, și pe acest fond devine agitat, nu-și poate controla limbajul, admonestează fără fundament și face o atmosferă irespirabilă, lucru cunoscut de Estefan. Este notoriu în instituție faptul că la toate repetițiile de Văduva veselă pe care le-a dirijat, Emil Maxim a venit în stare avansată de ebrietate, a înjurat soliștii și corul, și a compromis în totalitate spectacolul. Deși a fost anunțat și invitat în sala de repetiție să ia cunoștință de ceea ce se întâmplă, Florin Estefan a refuzat.
Tindem să credem că asemenea fapte nu se petrec în niciun alt teatru din lume! De la regia tehnică nimeni nu a îndrăznit să-i facă referat maestrului de cor Emil Maxim, știut fiind că e un protejat al directorului. Nici în acest caz directorul nu a luat nicio măsură, dimpotrivă, i-a încredințat conducerea spectacolului Luceafărul de ziuă, spectacol care va avea loc în stagiunea viitoare. Considerăm o iresponsabilitate să încredințezi controlul unei lucrări de o asemenea anvergură, care implică orchestră, cor, balet, unui om care nu deține controlul asupra propriei persoane.
O foarte bună corepetitoare a Operei a fost amenințată că va fi dată afară, pentru că, anunțată la ora 21 să vină să repete Rigoletto cu Florin Estefan, a refuzat, argumentând că repetiția nu e trecută pe avizier. Din cauză că nu s-a pus imediat la dispoziția lui, managerul a indicat directorului artistic de atunci să nu prelungească contractul doamnei corepetitoare, dar acesta s-a opus și pentru acest motiv a fost și el determinat sa demisioneze din funcția pe care o deținea, cea de director artistic.
Această practică de a se debarasa de persoanele care se opun acțiunilor sale a fost uzitată de domnul Estefan și în preluarea abuzivă a conceptului TOA (Transylvanian Opera Academy), fără acordul celei care l-a gândit și s-a implicat în gestionarea lui, dirijoarea Elizabeth Askren. Aceasta, observând anumite nereguli de ordin financiar a fost îndepărtată, iar conceptul a fost redenumit Lya Hubic Opera Studio.
O altă măsură menită să-i asigure liniștea din partea sindicatelor, pe lângă cea de a-l aduce pe domnul Emil Maxim la cor, a fost cea de a crea condiții de muncă paradisiace orchestrei, pentru a-și asigura loialitatea acesteia, știut fiind că, în instituție, orchestra a fost dintotdeauna vârful aisbergului în ceea ce privește revendicările sindicale. În acest scop s-au împământenit următoarele practici:
Instrumentiștii fac rotații, însă de multe ori instituția plătește înlocuitori în loc să fie chemat cel care ar trebui să roteze.
Există spectacole care nu s-au mai cântat de mult timp, în care intră instrumentiști colaboratori care nu cunosc partitura, în timp ce angajații instituției rotează.
Sunt situații în care, la repetiția generală cântă un instrumentist iar la spectacol vine un altul. Unde e calitatea actului artistic?
Orchestra beneficiază de foarte multe zile libere consecutive (uneori chiar o săptămână), fapt care se poate verifica la avizierul instituției.
Programarea repetițiilor este un capitol la care Opera din Cluj este mai mult decât restantă și neonorată. Doamna secretar-muzical Florica Jalbă susține că programările se fac cu o săptămână înainte, însă din cunoștințele noastre o săptămână are șapte zile, ori dacă dânsa afișează programul în ziua de Vineri a săptămânii curente pe urmatoarea săptămână, înseamnă că programarea repetițiilor se realizează cu doar două zile înainte. Deși s-a semnalat acest neajuns de nenumărate ori, răspunsul dânsei a fost că îi este greu să facă programul. Având în vedere că în timpul stagiunii, angajații din cor și orchestră au o singură zi liberă, având, în rest, activitate zilnică în instituție, programarea repetițiilor în timp util este esențială. E vorba de zeci de persoane din cor și orchestră care trebuie să-și regleze activitatea în funcție de delăsarea, lipsa de respect pentru munca lor, și nu în ultimul rând lipsa de profesionalism la care doamna Florica Jalbă supune procesul artistic.
Posturile eliberate sau create artificial sunt ocupate imediat de rude, prieteni, persoane preferate sau față de care trebuie îndeplinite anumite obligații – adesea, obligații de natură personală. Este repetat în cercuri restrânse faptul că majoritatea angajaților instituției trebuie să devină „datori” managerului, asigurând, în acest mod, fidelitatea și supunerea noilor angajați.
În acest fel, fiecare dintre departamentele și birourile instituției au ajuns să aibă o persoană întru totul fidelă domnului manager, strategic plasată și determinată să urmărească și să raporteze toate acțiunile celorlalți angajați. Aceste structuri mai degrabă țariste sunt menite să asigure ”bunul mers al instituției”. Instituția elegantă, europeană a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca a început să devină o structură corporatistă, aranjată după preferințele și interesele directorului, pentru care nu arta și competența sunt esențiale, ci producția intensă, la normă, consumerismul și evidența unei forme fără fond.
Domnul manager Florin Estefan este plecat mult timp din instituție în interes personal, pentru a-și îndeplini funcția artistică de bariton și neglijând funcția principală, de manager (ieșirile recente, pentru spectacole în interes strict personal în: Ungaria, București, Cairo, Nicaragua). Fiecare plecare atinge două sau mai multe săptămâni, în condițiile în care angajaților majoritari (și fără statut preferențial) li se refuză sau li se aprobă cu mare greutate concediile pe perioade mai lungi sau concedii fără salar.
Organizarea evenimentului Opera Aperta din 2017 s-a făcut prin neplata angajaților și obligativitatea de a participa prin ordin de serviciu, în condițiile în care spectacolele Traviata si Zorba au fost finanțate de Consiliul Local, NTT Data România, Banca Transilvania și Vitrina Advertising.
Bugetul total – 468.000 lei, bani publici și privați. În 2018 Opera Aperta, eveniment anunțat cu mult fast și răsunătoare reclamă pe rețelele de socializare și în presa locală, a fost anulat în utimul moment. Un proiect megaloman fără nicio garanție financiară care să susțină invitația a trei opere naționale (Iași, Timișoara și Chișinău) cu toată logistica aferentă (cazare, masă, onorarii pentru 200 de persoane). De asemenea, în vederea acestui eveniment acum sunt în lucru 60 de costume pentru spectacolul Turandot, spectacol care nu va mai avea loc. Acest demers aduce prejudicii Operei în Anul Centenar și pune la zid credibilitatea și capacitatea instituției de a-și gestiona propriile proiecte și promisiuni în fața publicului și a partenerilor. În plus, Opera din Cluj acumulează mari datorii în contul derulării și punerii în practică a acestui proiect.
Semnalăm faptul că acest tip de reclamă nesustenabilă a unui eveniment care n-a mai avut loc s-a petrecut și în 2017 când, încă din vară a fost anunțată premiera spectacolului Dama de pică de P.I. Ceaikovski, un spectacol care depășea cu mult capacitatea finanțatoare și forța artistică (numeric vorbind) pe care le implică un astfel de titlu.
ABUZURI ÎN SERVICIU
Domnul manager Florin Estefan angajează cu angajare directă oameni slab pregătiți profesional și dă afară abuziv oamenii de mare valoare profesională fideli instituției de ani de zile. Cei nou angajați sunt în majoritate covârșitoare rude, afini, cunoscuți. Angajații nepreferați au doar contracte pe perioade determinate – nu le sunt acceptate solicitările de angajare pe perioadă nedeterminată, deși vechimea, experiența și competențele, dar mai ales legea, le-ar permite.
A fost schimbat în acest sens și Regulamentul de Ordine Interioară – angajații care ar putea, conform legii, să beneficieze de concurs și angajare pe perioadă nedeterminată după o experiență în instituție de peste 3 ani, pot deveni acum titulari doar după o experiență de minim 8 ani – conform modificărilor operate de domnul manager.
Exemple:
Balerina Ana-Maria Boancă, cu o pregătire excepțională, căreia nu i s-a mai prelungit contractul individual de muncă, în locul ei fiind angajată o altă balerină inferior pregătită.
Peter Kolcsar, în prezent Director Artistic al Festivalului de Operă „Virginia Zeani” de la Târgu-Mureș, pe atunci corepetitor la Departamentul Cor nu a beneficiat de prelungirea contractului, fără nici un motiv. Mai apoi a fost angajată pe același post rudenia soției domnului Florin Estefan, domnișoara Ioana Grünner. Din nou, nu contestăm valoarea profesională a acesteia, dar nu acesta a făcut principalul obiectiv al angajării.
Constatăm că tot pe criterii subiective a fost angajată și Pentea Larisa, corepetitor la Departamentul Balet.
Bibliotecarul pensionat ONRCN, Neamțu Vasile, a fost angajat fără concurs de curând în Departamentul Cor, deși competența sa actuală în domeniu lasă de dorit. Slab pregătit profesional, angajat de curând și făcând parte din același cerc intim este și Barna Alin – corist.
În locul vopsitorului al cărui post a fost desființat, a fost angajat un șofer pe mașina instituției în scopul transportului personal al managerului, care e tot o rudă a acestuia.
Angajarea lui Magdy M. Hawash pe post de asistent – scenograf (post care nu exista înainte) necunoscându-se calificarea dumnealui și nefiind implicat efectiv în spectacole ca scenograf, singura calitate cunoscută fiind aceea de fiu al unei persoane extrem de înstărite din Cairo, unde Domnul Estefan obișnuiește să cânte.
Concursul pentru postul de maestru de cor desfășurat în 14 decembrie 2016 a fost organizat ilegal, încălcându-se o serie de prevederi din Hotărârea de Guvern privind organizarea concursurilor.
El a constat din susținerea unei singure probe (proba practică) din cele trei probe prevăzute de lege. Acest concurs a ridicat suspiciuni de post scos la concurs cu dedicație. În acest sens compartimentul cor a înaintat direcțiunii un memoriu de contestare a legalității desfășurării concursului. În urma acestui memoriu, candidatul admis nu s-a prezentat niciodată la post.
Totul a culminat cu organizarea și desfășurarea concursului din 27.03.2018, pentru prelungirea unor contracte individuale de muncă la Departamentul Cor, situație în care a degenerat într-un abuz evident:
Din cele trei probe ale concursului, două probe au fost de solfegiu la prima vedere (66% din valoarea concursului), iar în proba de repertoriu candidaților li s-a cerut să interpreteze linia melodică corespondentă vocii, în mod individual și nu în duete, cvartete sau octete, așa de cum prevede metodologia.
Subiectele nu au fost concepute de comisie, ci au fost pregătite de domnul manager, acesta venind cu solfegiile în mapă.
În timpul examinării, candidatul Huțanu Cornel a fost amenințat și intimidat: ”Dacă nu-mi cânți acest solfegiu, o să te dau afară!”
Acest fapt s-a și întâmplat, deși Cornel Huțanu este o voce rară de bas, care în decursul celor trei ani de angajare și-a dovedit în mod clar capacitatea și calitățile, interpretând roluri importante pe scena ONRCN (Hermann din spectacolul Tannhäuser de R. Wagner, Regele din Aida de G. Verdi, Sparafucille din Rigoletto de G. Verdi, Lodovico din Othello de G. Verdi, Fratele din Don Carlo, etc) Andrei Șofron, tenor cu numeroase roluri solistice secundare, angajat al ONRC de 7 ani, cu evaluare anuală maximă la toate categoriile, a suferit același tratament fără a mai beneficia de prelungirea contractului, în pofida calităților avute. Desigur, cei doi au acționat în instanță instituția pentru abuzurile comise.
Toți angajații instituției se întreabă ce a urmărit managerul Estefan cu această examinare în care a dat afară doi oameni, foarte buni profesioniști, și, cel mai îngrijorător, câte astfel de situații abuzive și nejustificate vor mai avea de suportat?
Membrii Comisiei de concurs (la rândul lor puși în funcție odată cu numirea noului manager și, deci, fideli acestuia) nu au luat atitudine, deși au fost conștienți de abuzurile de putere și instituirea fricii cu care amenință pe toată lumea, în mod constant, repetând că poate da pe oricine afară.
Ironizează, umilește, batjocorește. Aceasta este atitudinea potrivită unui director de instituție care ar trebuie să cinstească și să aducă prestigiu unei instituții cu tradiție culturală? Întreg colectivul instituției este obligat să lucreze sub imperiul stresului, într-un continuu război psihologic.
Urmare a tuturor celor enumerate mai sus, vă solicităm respectuos următoarele:
Să demarați o anchetă privind activitatea desfășurată de domnul Florin Estefan în calitate de manager al ONRCN.
Să dispuneți deplasarea unei Comisii de control care să evalueze activitatea managerială a domnului Florin Estefan și a actualei echipe manageriale a ONRCN.
Să dispuneți efectuarea gestionării și cheltuirii fondurilor alocate de minister sau alte surse din care s-au alocat bani publici.
Să dispuneți constituirea unei comisii care să analizeze legalitatea și competențele, pe plan administrativ și artistic, pentru funcțiile deținute de actuala echipă managerială.
Având în vedere că există serioase suspiciuni cu privire la legalitatea și oportunitatea angajării de cheltuieli de către o singură persoană, vă rugăm să verificați de ce nu au fost convocate ședințe ale Consiliul Artistic și ale Consiliul Administrativ conform prevederilor legale.
Vă solicităm, cu respect și responsabilitate, să luați de urgență măsurile care se impun pentru buna desfașurare a activității artistice la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, pentru ca prestigiul și valoarea artistică de care se bucură să nu fie compromisă, pentru ca practicile care dezavantajeaza și umilesc angajații să înceteze!
Totodată, vă solicităm acordarea unei audiențe în care să vă putem face cunoscută, mai în detaliu, situația creată la Opera din Cluj.
Cu stimă,
Artiști ai Operei Naționale Române din Cluj-Napoca”.