Psoriazisul este o dermatoza benigna, necontagioasa, cu evolutie marcata de frecvente pusee de reactivare, a caror frecventa si intensitate sunt greu de anticipat. Incidenta bolii este destul de mare (circa 2 % din populatie), iar trendul este crescator.
Afectiunea apare, de obicei, la tinerete (15-25 ani) si are un ecou considerabil asupra psihicului.
Boala cronica (dupa unii nevindecabila), psoriazisul are o etiologie complexa, asupra careia nici specialistii nu s-au pus de acord. Printre cauzele declansatoare sau favorizante sunt amintite: afectiunile hepatice, intoxicatiile diverse (alimentare, chimice, medicamentoase) si agresiunile alopate (vaccinari, anestezii, interventii chirurgicale, latrogenoze). Imunitatea scazuta, infectiile cu candida, deficientele alimentare (indeosebi acizii grasi esentiali, de tipul omega 3 si omega 6) si chiar componenta genetica au fost, si ele, puse in discutie. La toate acestea psihologii mai adauga una: insatisfactia sexuala ca urmare a lipsei de incredere si de curaj in cuplu, a refularii abandonului erotic.
Petele erimatoase sunt rosietice, netede, neindurate, cu contururi bine delimitate, frecvent mascate de suprapunerea scuamelor (straturi de epiderme subtiri). Initial, eruptia este punctiforma, cu aspect de papule rosii facultativ scuamoase (psoriazis gutat). Ulterior, scuamele se maresc in diametru (ajungand pana la 20-30 mm) si se ingroasa (psoriazis numular). Placile se pot extinde ca suprafata sau pot conflua (psoriazis in placarde). In practica, aceasta diferentiere clara este prea putin frecventa, de regula, eruptiile fiind concomitent de mai multe tipuri (psoriazis vulgar).
Scuamele sunt formate din lamele uscate cu forme, culori si grosimi diferite, de unde si o anumita infrastructura a bolii:
a) albe-sidefii, groase, stratificate si lucioase;
b) asemanatoare solzilor de peste;
c) pergamentoase (transparente), crapate;
d) inaparente, reliefate numai prin grataj.
Grosimea scuamelor se poate datora stratificarilor succesive, masive. In asemenea cazuri, ele jeneaza evident miscarile bolnavului si-i provoaca dureri, mancarimi si fisuri. Crapaturile se adancesc noaptea, cand durerile se accentueaza. Scuamele se detaseaza spontan, ramanand pe hainele dezbracate sau pe asternut. Dupa indepartarea lor, apar mici puncte hemoragice (semnul lui Auspitz). Uneori ranile se inchid intr-un mod particular, de la centru spre exterior, luand aspect inelar (psoriazis circinat). Boala nu lasa insa cicatrice, dar in urma ei pot ramane pete acromice, inestetice.
Localizarea este electiva si simetrica, bola manifestandu-se indeosebi la coate, genunchi, regiunea sacrala, pe fetele de extensie ale membrelor, pe palme si plante, gland, pe pielea paroasa a capului sau chiar in plicile de flexiune. In acest din urma caz, vindecarea este mai greoaie, iar durerile – proportionale cu gradul de mobilitate al articulatiilor respective. Leziunile pot cuprinde chiar intreaga suprafata a tegumentului, boala fiind cunoscuta sub numele de psoriazis generalizat sau universal.
Localizarea palmoplantara este simetrica si se prezinta sub forma unor placarde scuamo-keratozice net circumscrise, cu eritem ce depaseste zona scamoasa.
Uneori apar ridicaturi cornoase si dure, alteori keratodermia este generalizata, cu scuame de grosimi variabile, fisurate, cu margine rosie, neta. Cand sunt afectate si unghiile, acestea prezinta mici depresiuni in cupola, striatiuni longitudinale sau transversale, friabilitatea marginii libere, hiperkeratoza subongulara, opacifiere si ulceratii la baza.
Uneori, boala este insotita de manifestari de tip reumatismal, foarte severe (atralgie, poliadenopatie, poliartrita reumatoida deformata si anchilozanta), de manifestari anginoase, neacomodarea vizuala la trecerea de la lumina la semiobscuritate, tulburari ale microcirculatiei sanguine sau limfatice etc., care imbraca diferite aspecte patologice: boli anginoae, ischemice, cataracta s.a.