In vizor

Protecția Mediului în Cluj, când practica bate reclama: absența strategiilor și a personalului specializat

Protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor în județul Cluj par să reprezinte mai degrabă o metodă de publicitate iscusită decât o practică împământenită. De altfel, dacă în municipiul Cluj-Napoca gunoaiele plutesc în neștire pe Someș – acest Gange al Clujului – iar colectarea deșeurilor reprezintă în continuare o piedică pentru administrația locală care nu a reușit nici la mai bine de o jumătate de an să implementeze acest proiect la nivel de municipiu așa cum scrie la lege, de ce să ne mirăm că raportul Curții de Conturi surprinde această problemă la nivelul întregului județ?

CITEȘTE ȘISomeș, acest Gange al Clujului

Desigur, viceprimarul Dan Tarcea poate declara la un post de radio prietenos că este o problemă „de nuanță” – bunăoară, Primăria consideră lucrările executate la statuia lui Mihai Viteazul drept lucrări „de reparație”, iar Curtea de Conturi interpretează acest proiect ca pe o „investiție”.

Oricum ar fi, suma este una rotunjoară: 3,3 milioane de lei, iar „lucrările de reparații efectuate în anul 2018 la statuia Ecvestra – Mihai Viteazul, Cluj-Napoca, nu au fost incluse în lista de investiții, nu au fost plătite din articolul bugetar corespunzător și nu au fost evidențiate corect din punct de vedere contabil”

CITEȘTE ȘIPrimăria Cluj-Napoca a decontat lucrări suplimentare în Lomb, fără documente care să justifice aceste lucrări

Doar clujenii știu cât au durat lucrările din Piața Mihai Viteazul și cum au fost amânate, după cum tot cetățenii sunt cei care se confruntă cu deficiențele firmelor de salubritate, Rosal Grup și Brantner Vereș – cu care Primăria colaborează de cca 15 ani de zile. 

La nivel de județ însă, după cum remarcă Curtea de Conturi în raport, colectarea selectivă nu e decât o „vrăjeală”, iar asta chiar la nivel administrativ, la nivelul Primăriilor locale: 

„În exercițiul bugetar 2018, resursele financiare alocate pentru protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de muncă și de viață au fost în sumă de 153.616 mii lei, reprezentând 7,2% din cheltuielile totale efectuate de unitățile administrativ teritoriale din județul Cluj”, apreciază Curtea de Conturi în raportul citat.

Cum ar veni, un mizilic.

Deși, nu chiar atât de mic, dacă luăm în calcul, înainte de orice, lipsa de pregătire a administrațiilor locale din județ, a personalului:

„Majoritatea unităților administrativ-teritoriale nu acordă importanța cuvenită protecției mediului, colectării selective, cât și îmbunătățirii condițiilor  de muncă și viață ale cetățenilor.

Nu sunt elaborate strategii și programe privind protecția mediului, structura organizatorică a acestora nu cuprinde subdiviziuni cu atribuții în domeniul protecției mediului, nu este angajat personal de specialitate, iar fișele de post ale angajaților nu cuprind atribuții în ceea ce privește mediul (gestionare deșeuri, raportări etc.), în conformitate cu prevederile Ordinului președintelui A.N.R.S.C. nr. 111/2007 privind aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de salubrizare a localităților”, adaugă sursa citată. 

Prin urmare, publicitatea are rolul ei, precum formula vehiculată de edilul clujean, Emil Boc, „calitatea vieții” sau „creșterea calității vieții prin investiții”.

Ori, din păcate, observăm că viceprimarul nu e de acord cu „investiția”, ci propune termenul de „reparație”, care nu privește doar statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, ci implică doar „reparația” calității vieții clujenilor, a „reparației” protecției mediului. 

Reclama își are rostul ei, dar și critica sau autocritica sunt binevenite atunci când îndeplinești un serviciu în interes public. Doar că autocritica și orgoliul ardelenesc se bat cap în cap…

Deși, poate că înainte să luăm în derâdere recomandările Curții de Conturi ar trebui să ne gândim cât de pregătit este personalul din aparatul administrativ pentru implementarea colectării selective a deșeurilor? Sunt acestea atribuții specifice ale personalului angajat sau niște cerințe printre altele? De ce nu sunt elaborate strategii și programe de protecție a mediului? 

CITEȘTE ȘI: Abateri de 373 milioane lei la Consiliul Județean Cluj. Ce nereguli a descoperit Curtea de Conturi

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *