Politicienii spun multe si fac putine. Nu se abate de la regula nici primarul Emil Boc, un politician desavarsit, mereu cu vorbele si promisiunile la el. Tocmai Boc, cel care in 2004 propunea infiintarea unui registru al promisiunilor electorale. Vă propunem în cele ce urmează un periplu prin declaratiile si promisiunile lui Boc, din 2004 pana in prezent. E simplu de inteles ca multe din prioritatile anuntate la inceput de an nu s-au concretizat niciodata. In 2014 si 2015, proiectele prioritare au fost aproape identice. Desi in fiecare an, primarul ne-a “amenintat” ca vom avea un Somes cu maluri amenajate, un turn al pompierilor redat circuitului turistic, parkinguri in cartiere, sediu pentru filamornica si multe altele, ei bine, nu le avem.
Sa incepem cu inceputul. În 2004, in timpul campaniei electorale, Boc dorea instituirea, prin lege, a unui registru al promisiunilor electorale. E mai bine ca nu s-a infiintat acest registru. Altfel, acum ar fi avut de explicat multe domnul primar.
„Eu propun si in continuare, si aici, la Cluj, acest registru”, spunea Boc.
Eliminarea spagii si coruptiei, o gluma buna
La doi ani de la această declaratie, in conditiile in care, in 12 ani de administratie, Funar reusise sa izoleze aproape complet Clujul, din punct de vedere economic, iar potentialii investitori fugeau de „orasul lui Funar” ca de ciuma, aproape firesc, principalul deziderat pe care si l-a propus Boc a fost deschiderea Clujului catre investitorii straini si autohtoni.
Printre altele, a propus deschiderea unui birou pentru investitori in Primarie; facilitati pentru firmele care acum se afla in UE; incubator de afaceri; transparenta si inchiderea definitiva a Clujului spre spaga si coruptie.
„Spaga si coruptia vor fi definitiv inchise Clujului. Niciodata nu voi refuza o firma care va veni in Cluj si va demonstra ca vrea sa faca o investitie straina”, declara Boc.
Tocmai mana lui dreapta, Sorin Apostu a incalcat “legamantul” inchiderii spagii si coruptiei. Detaliile sunt de prisos, toata lumea stie deja povestea celui supranumit “Fifty-fifty”.
Traficul infernal a ramas
Tot in 2006, Boc vorbea si despre fluidizarea traficului si despre construirea de parkinguri. Surpriza! E si mai aglomerat orasul decat atunci si tot nu s-a gasit Solutia pentru decongestionarea traficului.
“Poate cea mai vizibila mare problema a Clujului este fluiditatea traficului rutier. Structura stradala veche a municipiului, neproiectata pentru a face fata fluxului rutier din zilele noastre, lipsa cronica a locurilor de parcare si starea drumurilor au transformat Clujul intr-un veritabil infern pentru soferi, mai ales la orele de varf”, spunea Boc, in 2006.
Pentru fluidizarea traficului, Boc promitea, ca prima masura, introducerea sistemului „unda verde” la semafoare. Cea de a doua masura urma sa fie construirea de parking-uri si pasaje pietonale subterane. Unda verde exista, parking-urile si pasajele subterane, pauza.
Adio parking-uri in centru
Viitorul primar promitea doua parking-uri in pietele Mihai Viteazu si Avram Iancu si unul in cartierul Manastur si se angaja la un termen de maxim un an si jumatate de la preluarea mandatului pentru darea lor in folosinta. Nu exista si nu vor exista niciunul din cele doua parkinguri din centru. In Manastur, cu chiu cu vai exista doua parkinguri, urmand sa inceapa lucrarile la alte cateva parkinguri.
Eliminarea favoritismelor, o alta gluma
In privinta drumurilor, „solutiile noastre nu sunt plombe aplicate din cand in cand, trebuie facute reparatii de durata ale strazilor, bazate pe urmatoarele elemente: licitatii corecte si transparente, garantii corespunzatoare, eliminarea favoritismului si stop risipei”, afirma Boc in 2004. El promitea un „plan global de reparatie a strazilor”.
Este suspect faptul ca ani la rand, firma Diferit s-a ocupat de modernizarea strazilor din Cluj-Napoca, desi Boc vorbea despre eliminarea favoritismelor.
Creditul municipal, o minciuna gogonata
Boc promitea credit municipal si construirea a 3000 de locuinte. Emil Boc a promis, pentru primul an al mandatului sau, construirea a 1500 de locuinte sociale, cu suprafata de 50 mp, pe care intentiona sa le inchirieze tinerilor sau celor obligati sa-si paraseasca imobilele, la chirii intre 200.000 si 400.000 de lei vechi. Pana la terminarea mandatului sau, in 2008, Boc promitea construirea, in total, a 3000 de locuinte.
El promitea viitorilor chiriasi ca vor putea, daca vor dori, sa cumpere locuintele sociale „fara ca Primaria sa castige un leu, numai sa-si recupereze valoarea investitiei”. Candidatul Boc se mai angaja sa propuna viitorului Consiliu Local (CL) instituirea creditului municipal.
„Eu voi garanta constructia locuintei si tanarul va primi rate pentru acest lucru”, spunea Boc.
Nimeni nu a vazut vreodata credit municipal si nici nu a putut cumpara nimeni locuintele sociale.
Mai mult, viitorul primar promitea sprijinul Primariei si pentru cei care urmau sa-si construiasca locuinte in regim privat. Nu s-a dat niciun sprijin.
Programe sa ajute oamenii cu medicamente
Pentru ca, la vremea respectiva, partidul pe care il reprezenta Boc avea, inca, o doctrina social-democrata, candidatul PD nu putea elimina din programul sau electoral masurile de protectie sociala.
Pe langa asistenta medicala gratuita pentru pensionarii cu pensii foarte mici, pe langa „scutirile necesare” la transportul in comun, pentru pensionari, studenti si persoanele cu venituri reduse, Boc promitea „programe sociale pentru a ajuta oamenii sa isi procure medicamente, privatizarea si vanzarea spatiilor medicale si marirea sumelor prevazute in buget pentru spitale”, propunand 80 de miliarde de lei vechi, de la bugetul local, pentru sanatate. De asemenea, Boc se angaja la asigurarea unor „centre medicale permanente in toate cartierele Clujului”. In plus, viitorul primar promitea reducerea taxelor locale la minimul prevazut de lege.
Centre medicale permanente s-au facut in cartiere, dar foarte putine, oamenii nu au fost ajutati sa isi cumpere medicamente. Banii alocati pentru spitale au fost, intr-adevar mai multi de-a lungul anilor.
Patinoar pentru clujeni, o minciuna de au inghetat apele
Constient ca sportul este o alternativa la „gastile de cartier si consumul de droguri”, Boc promitea construirea de terenuri de sport si panouri de baschet cu instalatie de nocturna, in toate cartierele municipiului, precum si redeschiderea patinoarului artificial, acesta din urma avand termen finele anului 2004.
Primul patinoar esuat urma sa fie construit in Marasti, pe locul unei foste fabrici de alcool, apoi pe acel teren construindu-se sediile Universitatii Dimitrie Cantemir si FSEGA. Al doilea esec este amenajarea patinoarului pe lacul Chios din Parcul Central. Acesta a devenit, de-a lungul anilor, proiectul de suflet al lui Boc, apoi al fostului viceprimar Anna Horvath.
Meditatii gratuite pentru elevi nu a vazut nimeni
Actualul primar le promitea tuturor copiilor care puteau dovedi ca sunt inscrisi si frecventeaza un club sportiv transport gratuit pe toate liniile de transport in comun si promitea chiar achizitionarea de material sportiv pentru cei cu venituri reduse.
Viitorul primar se mai angaja, in vremea campaniei electorale, sa ofere meditatii gratuite pentru elevi. Transport gratuit le-a oferit elevilor, mai puțin meditații gratuite.
„In ceea ce priveste exigenta pentru admiterea la liceu sau la facultate, familiile sarace nu isi permit meditatii. Pentru copiii care nu au posibilitati materiale, Primaria le va pune la dispozitie un serviciu gratuit de meditatii”, declara, in 2004, viitorul primar.
Consultanta juridica gratuita pentru cetateni
De asemenea, promitea infiintarea unui serviciu de consiliere juridica pentru vechii proprietari ai caselor nationalizate.
„Nu putem sa-i lasam pe oameni sa moara cu dreptatea in mana. Nu stiti ce sentiment cumplit este sa ai dreptate, dar sa n-ai bani, este cumplit. Eu sunt jurist, sunt avocat, sunt membru in comisia juridica a Parlamentului, si am intalnit atatea situatii de oameni care au venit la mine cu sentinte corecte, dar nu aveau banii sa si le execute, pentru ca li se cer bani pentru executarea judecatoreasca”, justifica, atunci, Boc, necesitatea serviciului respectiv.
Nu s-a concretizat nici această promisiune.
Transparenta salariilor din Primarie
Candidatul de atunci avea, in mod firesc, si o noua viziune asupra institutiei Primariei. In primul rand, dorea acordarea statutului de functionar public tuturor angajatilor Primariei.
„Se vor face angajari pe baza de concurs, cei care nu vor, vor fi invitati sa plece”, anunta Boc.
De asemenea, promitea publicarea anuala a modului de cheltuire a banului public „intr-o cartulie, unde sa fie trecut inclusiv salariul celui de la poarta, al femeii de serviciu, a tuturor cheltuielilor ce tin de banul public”. Nu a vazut nimeni cartulia lui Boc.
Liste de prioritati copy paste in 2014-2015
In fiecare an, primarul Emil Boc le prezenta clujenilor o lista cu prioritati, proiecte care ar fi trebuit realizate in anul in curs. Nu vom insista asupra promisiunilor anuale ale lui Boc din simplul motiv ca multe dintre ele se repeta. Daca nu au fost facute au mai fost notate o data pe lista si anul urmator.
De exemplu, anul 2015 este tras la indigo dupa anul 2014: biciclete europene, strazi asfaltate, sistem de ticketing, incluziunea sociala a romilor din Pata Rat (nici acum nu s-a facut), pasaje subterane in Gara, parkinguri in cartiere (din 2013 nu s-a mai dat in folosinta niciun parking de cartier nou), troleibuze noi si autobuze electrice (nu avem autobuze electrice nici acum).
In 2015, la fel ca in 2014, promitea concursul de solutii si implementarea proiectului Somesul Navigabil. In urmatorii doi ani, mai promite primarul, Clujul va avea inca un cimitir, care va fi amenajat inca din 2015 in Someseni. Nu avem nici una, nici alta.
2016, un alt an al promisiunilor neonorate
În 2016 principalele priorități ale lui Boc au fost: tramvaie pe fonduri europene (nu au fost cumparate), autobuze pe fonduri elveţiene (nu exista), 20.000 de locuri de muncă în Lomb (proiectele din Lomb sunt la stadiul de 95%, oraselul informaticienilor, Cluj Innovation City exista doar pe hartie), locuinţe noi în Borhanci (nu s-a facut nimic in acest sens), modernizarea Pieței Gării și realizarea noului pasaj (inca mai este de lucru la pasaj).
2017, alt an, alte promisiuni
În 2017, printer prioritățile lui Emil Boc au fost: introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice (tramvaiele si autobuzele electrice nu au fost cumparate); finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri (nu s-a concretizat promisiunea); realizarea unui patinoar artificial in Parcul Central (nu s-a facut ).
Totusi, ceea ce s-a concretizat in 2017 au fost amenajarea a 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere; finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest; extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri.
Lista prioritatilor pe 2018
Va prezentam lista prioritatilor primarului, pe anul acesta, urmand ca la finalul lui 2018 sa analizam cat a facut si cat nu a facut din ceea ce a promis:
1. Taxele şi impozitele locale nu vor fi majorate.
2. Primăria va demara realizarea studiului de fezabilitate, planului urbanistic zonal și documentației tehnice în vederea autorizării Centurii Metropolitane Cluj-Napoca (Gilău – Florești – Cluj-Napoca Sud – Apahida). Prin asumarea de către Primărie a cheltuielilor necesare, Proiectul Centurii Metropolitane a fost deblocat.
3. Realizarea studiului de prefezabilitate pentru introducerea transportului în comun cu Metroul.
4. Demararea procedurii de licitație pentru proiectarea pasajelor Mărăști și Tăietura Turcului.
5. Începerea lucrărilor la noul pod al Porţelanului şi reabilitarea podului Fabricii; demararea procedurii de achiziţie de lucrări pentru reabilitarea podului Garibaldi.
6. Punerea în circulaţie a primelor 11 autobuze electrice. Atragerea de finanţări europene pentru achiziţia de tramvaie, autobuze electrice și troleibuze dotate cu tehnologie de ultimă generație.
7. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
8. Continuarea modernizării Spitalului Municipal şi sprijinirea cu fonduri de la bugetul local a celorlalte spitale clujene şi a SMURD.
9. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”. Reabilitarea termică a Colegiului Naţional „George Coşbuc” şi a Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă”.
10. Demararea proiectelor de construire a două noi creşe şi de modernizare şi extindere a două grădiniţe din fonduri europene.
11. Finalizarea lucrărilor de amenajare a platformelor subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere din totalul de 100 de platforme a căror amenajare a început în anul 2017; demararea procedurilor legale pentru amplasarea a încă 100 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
12. Demararea realizării unor parcuri noi, în zonele Între lacuri și La Terenuri, precum şi modernizarea parcurilor Ştefan cel Mare, I.L. Caragiale şi Piaţa 14 Iulie.
13. Implementarea soluţiilor cȃştigătoare la concursurile pentru Turnul Pompierilor (demarare execuţie lucrări) şi pentru amenajarea malurilor Someşului (proiectare); organizarea unor concursuri de soluții dedicate revitalizării spațiilor publice din orașul nostru: Parcul Feroviarilor, str. M. Kogălniceanu şi Cetăţuie.
14. Organizarea de dezbateri publice în cadrul Centrului de Inovare și Imaginație Civică.
15. Sprijinirea organizării de activităţi sportive de anvergură în infrastructura sportivă de excelenţă care a adus Clujului titlul de „Oraș European al Sportului 2018” (FED Cup, Campionatul Mondial de Popice, Campionatul European de Tenis de Masă Cadeţi şi Juniori etc.).
16. Va continua digitalizarea activităţii administraţiei prin realizarea de noi aplicații și implementarea de noi proceduri digitale în vederea simplificării relației Cetățean-Primărie.
17. Implementarea proiectelor din cadrul procesului de Bugetare participativă online Cluj-Napoca 2017.
18. Continuarea proiectelor de realizare a locuințelor sociale pe str. Sighișoarei și str. Ghimeșului; implementarea unei noi politici sociale în domeniul locativ pentru persoanele marginalizate social sau în risc de marginalizare şi excluziune socială.
19. Finanțarea proiectelor din cadrul Programului Cluj 100, dedicat Centenarului Marii Uniri.
20. Amenajarea de stații de încărcare pentru mașini electrice, primele urmȃnd să fie amplasate în zona parcării din Piața Unirii și pe str. Moților nr. 1-3, în incinta parkingului.
21. Lucrări de reparații la ansamblul statuar Mihai Viteazul; amenajarea zonei pietonale din preajma statuii.
22. Finalizarea licitațiilor pentru execuție și începerea lucrărilor la parkingurile din Hașdeu și str. Primăverii nr. 20; continuarea proiectelor de realizare a următoarelor parkinguri: Primăverii nr. 8, Mogoşoaia nr. 7, Albac-Azuga, Trotușului, Sighișoarei, Gheorghe Dima, Liviu Rebreanu, Oncologie, P-ța Cipariu şi Nicolae Titulescu.
Dupa zece ani de mandat:
Iata care sunt cele mai importante proiecte „restante” ale lui Emil Boc, dupa 10 ani de mandat: decongestionarea traficului din Cluj-Napoca; construirea unui nou cartier de locuinţe în Borhanci; realizarea Centrului Regional de Industrii Creative și Tehnologie Avansată; Centrul Cultural Transilvania, obiectivul ce trebuia să deservească și ca sediu pentru Filarmonică şi Academia de Muzică, Aqua Park; înființarea unui patinoar permanent; străzi private neasfaltate; redecorarea şi reamenajarea zonei Cetăţuia – monument istoric; Someșul navigabil promis în campania din 2012 și monorailul pe albia râului Someș propus în 2014; semnalizarea intrărilor, din localitățile Feleacu, Florești, Baciu și Apahida, extinderea fondului de locuințe sociale, Pata Rât.