Dubla impozitare, obligatii noi de plata la contributiile sociale, eliminarea impozitelor pe dividende, dar si cresterea darilor pentru proprietati imobiliare prevazute in noul proiect de Cod Fiscal sunt privite cu ingrijorare la Cluj. Atat specialistii in drept si economie, cat si cei care vor fi afectati de noile majorari de taxe atrag atentia asupra consecintelor pe care ar putea sa le aiba supra-impozitarea activitatilor independente, a firmelor mici sau a bunurilor.
Proiectul noului Cod Fiscal a fost aprobat saptamana trecuta de Guvern si urmeaza sa fie trimis Parlamentului, pentru dezbatere. Intre altele, se doreste eliminarea exceptiei care stabileste ca persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea activitatilor independente nu datoreaza contributie pentru aceste venituri daca mai realizeaza si venituri din salarii, precum si a posibilitatii de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii, de catre persoanele fizice care realizeaza venituri din desfasurarea unei activitati independente. O parte din noile prevederi ale proiectul noului cod civil intra in vigoare in 2016, in timp ce altele abia in 2019.
“In cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitatile independente peste nivelul plafonului minim lunar, obligatiile de plata a contributiei de asigurari sociale se stabilesc la nivelul venitului realizat, care nu poate fi mai mic decat echivalentul reprezentand 35% din castigul salarial mediu brut, in vigoare in anul pentru care se efectueaza definitivarea contributiei si nici mai mare decat echivalentul a de 5 ori acest castig”, se arata in proiect.
De asemenea, se elimina exceptia prin care se stabileste ca persoanele fizice care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, investitii, precum si din alte surse, nu datoreaza contributie pentru aceste venituri daca mai realizeaza si venituri din salarii, pensii sau venituri din activitati independente. Pentru aceasta, se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale de sanatate, respectiv, baza lunara de calcul asupra careia se aplica cota individuala de contributie nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurari sociale de stat.
Alte noutati ar fi tendinta de scadere a TVA la 24 la 18%, pana in 2018 si a cotei unica de la 16 la 14% din 2019. Se inscrie aici si posibilitatea edililor locali de a majora impozitul pe cladiri si terenuri in intravilan cu maxim 500%.
Se vrea limitarea activitatilor de tip PFA sau pe drepturi de autor, in favoarea contractului de munca
Din punct de vedere al strategiei fiscale se produce o schimbare de filosofie prin noul cod fiscal, potrivit avocatului Ciprian Paun.
“Asta inseamna ca scade nivelul de impozitare pe companii si creste impozitarea pe persoanele fizice. Este clar interesul si, pana la urma, obiectivul Guvernului de a limita activitatea si prestatia desfasurata de Persoane Fizice Autorizate (PFA), de persoane care castiga diferite venituri din drepturi de autor. Interesul clar al Guvernului este de a mari impozitarea pe aceasta zona si a scadea impozitarea pe societati”, a precizat acesta.
Prin proiectul de Cod Fiscal se elimina impozitul pe dividende.
“Asta inseamna ca, daca in acest moment cineva avea o societate care presta, de exemplu, diverse servicii catre o asociatie, aceasta va plati numai 3% impozit pe cifra de afaceri, in locul celei de 16%. Se va produce atunci o mutatie: lumea nu isi va mai face PFA-uri, iar platile nu se vor mai face pe drepturi de autor, ci toata lumea isi va deschida societati. Regimul fiscal al acestora va fi mai favorabil decat al persoanelor fizice”, a explicat specialistul.
O mare problema care se ridica priveste anumite entitati care au venituri asimilate celor din activitati independente. De pilda, o societate de avocatura va avea plafonat nivelul cheluielilor deductibile la suma fixa, aceasta va trebui sa isi caute o chirie mult mai ieftina, nemaifiind deductibila. Pe langa asta, nu va mai avea angajati.
“Cei care au realizat proiectul s-au gandit numai la persoanele fizice care desfasoara activitati simple, la taximetristi sau cizmari. Ei nu s-au gandit ca sunt si activitati mai complexe. Nu vreau sa ma gandesc ce ar insemna pentru casele de insolventa sa aiba un plafon fix de deductibilitate. Este foarte clar ca acest proiect va suferi modificari. Principalul punct care trebuia avut in vedere de catre cei care au aprobat acest Cod Fiscal ar putea fi, in principal, modificarea fiscalitatii la persoanele juridice, deci la societati. Trebuia sa scada influenta fiscala a salariilor. Scopul ar fi introducerea cat mai multor angajati cu carte de munca, pentru ca sa aiba pensie si asigurari sociale”, detaliaza Paun.
Avocatul clujean ar sustine in acest caz reducerea presiunii fiscale pe contractele individuale de munca si scaderea contributiei CASS.
“Acum, ca sa ii dai unui angajat 1.000 de lei cu carte de munca, trebuie sa platesti 1.800 de lei. Asta trebuie sa se schimbe. Asta este miza majora a codului fiscal, din punctul meu de vedere. Nu o eliminarea a presiunii pe zona de impozitare a companiilor, ci impozitarea muncii, aceasta trebuie sa fie cat mai mult redusa, pentru a introduce cat de multi oameni in circuitul contractelor de munca. Eu cred ca va exista o presiune din partea grupurilor de interese, dar ideea este ce tip de dezbatere parlamentara va ale Guvernul. Daca isi asuma raspunderea sau va da o hotarare de urgenta, orice dezbatere va fi absolut inutila”, a subliniat Ciprian Paun.
“Toata tara e un dezastru financiar”
Actorul, regizorul si scenaristul Sorin Misiriantu nu vede cu ochi bun acest proiect.
“Toata tara e intr-un dezastru financiar. Sunt atat de disperati ca nu mai au bani sa dea la pensii si bugetari si atunci au gasit aceasta formula, pe langa faza cu bacsisul. Tara noastra este disperata. Inteleg asta, as vrea sa fie o cale sa imi ajut conationalii. E un crah financiar, suntem jos de tot…”, a apreciat artistul, realizator al multor spectacole pe scena de teatru, dar si in cluburi.
Economistul Iosif Pop este de parere ca exista aspecte negative, dar si pozitive ale noului proiect.
“Eu am comentat mereu filosofia acestui nu cod fiscal. Pana la un loc este buna. Se merge spre a degreva mediul de afaceri, pentru a putea relansa economia si creditarea, dar si pe incarca povara fiscala pe umerii proprietatii private, in speta pe persoane fizice, pe pensionari, pe cei care au averi si trebuie sa plateasca taxa dupa ele. Sau au venituri si averi. Aceste ar fi marele risc: daca calculele dupa care iau decizii le spun ca nu se pot acoperi dintr-o relansare economica fireasca”, atrage atentia acesta
Si faptul ca lasa cel putin 10% anual sa creasca taxele locale, fonduri care se duc spre persoane fizice, nu juridice este un pericol, in opinia economistului.
“Nu ar fi bine ca acest proiect sa se aprobe in forma aceasta. Orice dezbatere – chiar daca ea a fost afirmativ facuta cu mediul de afaceri – nu s-a facut si cu populatia. In marea lor majoritate, oamenii nu inteleg ce ii asteapta, iar in momentul in care intra in zona parlamentara, dezbaterea se deschide mult mai mult. Sunt multi parlamentari care, din dorinta de a obtine voturi, se uita si la efectul spre populatie. Mai degraba se uita acolo decat la persoane juridice”, atrage atentia specialistul.
Totusi, asupra Clujului, ca zona de afaceri, elementele de schimbare de strategie ar putea fi “extrem de favorabile”.
“Mediul de afaceri le sustine. Eu le sustin si din cealalta postura, a unui om mai versat pe zona fiscala, dar nu pot sa nu inteleg ca cei care ca persoane fizice au facut o acumulare in timp, trebuie sa isi faca altfel calculele de dupa introducerea lui incolo. E la mana lor sa spuna “acum o facem”. Daca ingheata TVA-ul, la fel si impozitul pe profit la suma anumita, ce va fi la taxele pe proprietate, sa le spuna ca au o plaja de 10 procente, la o inflatie de 0,53 sa merg cu 10 procente annual, mi se pare ca dupa 5 ani am ajuns la dublu. Aici cei de la FMI spun corect, as vedea ca avem o rata de colectare din PIB care ar trebui sa se apropie de un 35 si apoi un 45%. Asta ar da sens ca am contribui toti. Altfel, povara se arunca intr-o singura parte, se dezechilibreaza toata politica de impozitare. Pozitia lui Ialomitianu (fost ministru al Finantelor, n. r.) e corecta, el spune ca se arunca povara pe populatie, care e saraca. Are un pamant la tara sau la oras, dar nu scoate nimic, insa va trebui sa plateasca. Daca are o casa recuperata de la mostenitorii care au trecut prin mana statului, aceea trebuie suportata. Ne uitam la cate cladiri recuperate in Cluj stau in paragina, pentru ca locatarii nu au venituri din ele, insa vor fi obligati sa plateasca dupa proprietate. Nu va simplu deloc daca ramane deschisa capacitatea guvernului de a decide o impozitare dicretionara catre persoanele fizice. Lumea nu sesizeaza acum, pentru ca populatia nu e implicata foarte tare, li se spune doar ca se dau salarii si pensie si va fi bine”, a explicat Iosif Pop.
Foto: pressalert.ro
