În calitate de președinte al Asociației Municipiilor din România (AMR), edilul municipiului Cluj-Napoca Emil Boc a fost unul dintre cei mai fervenți susținători ai reorganizării administrativ-teritoriale a României. Unirea comunei Țintești de municipiul Buzău a reprezentat un prim pas în acest sens, însă referendumul nu a fost validat întrucât pragul de prezență de 30% în ambele localități nu a fost atins.
În decembrie anul trecut, Asociaţia Municipiilor din România (AMR) solicita o nouă reorganizare administrativ teritorială, legiferarea zonelor metropolitane, continuarea procesului de descentralizare, digitalizarea şi interconectarea bazelor de date central-local, acest proiect reprezentând o prioritate a asociației conduse de Emil Boc:
„România este singura ţară din Uniunea Europeană, din cadrul fostului bloc comunist, care are o lege a organizării administrativ-teritoriale a ţării din perioada regimului comunist (1968).
Această lege, fundamentată pe principiul centralismului democratic, specific regimului comunist, este în contradicţie flagrantă cu principiul subsidiarităţii care stă la baza construcţiei şi funcţionării Uniunii Europene.
De asemenea, această lege constituie un obstacol major în calea modernizării României, a debirocratizării şi a absorbţiei mai eficiente a fondurilor europene”, semnalau reprezentanţii AMR, într-un comunicat de presă.
Referendumul din Buzău, privind alipirea comunei Țintești de acest municipiu, ar fi reprezentat un prim pas pentru demararea proiectului de reorganizare teritorial-administrativă a României.
Referendumul privind alipirea comunei Ţinteşti la municipiul Buzău, organizat duminică, a înregistrat o prezenţă slabă la vot: prezenţa la urne a fost 10.68% în municipiul Buzău şi 43,03 % la Ţinteşti, iar conform legii, referendumul era valabil dacă la acesta participau cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Primarul Emil Boc a reluat în repetate rânduri ideea reorganizării administrativ-teritoariale a României.
Potrivit fostului premier Emil Boc, regionalizarea ar permite o dezvoltare regională și ar „sparge bucăți” rețelele clientelare constituite în zeci de ani.
„Suntem singura țară din Uniunea Europeană care n-a făcut reforma administrativ-teritorială a țării.
Noi încă ne conducem după legea lui Ceaușescu din 1968.
Adică centralism plin democratic-socialist în plin capitalism democratic-european.
Nu se poate face capitalism cu legi socialiste. (…).
Regionalizarea dă putere regiunilor.
Acuma totul trece printr-un filtru central de la București. Ori dacă ai avea regionalizare ai putea să ai filtre regionale și motoare de dezvoltare.
Aicea e o chestiune care doar trebuie picurată ca picătura chinezească pentru a pregăti terenul.
S-ar desființa o grămadă de structuri din fiecare județ.
De la 46 să ajungi la 12, gândiți-vă că de acolo dispar…
Un alt avantaj este tocmai acesta: decimentarea rețelelor clientelare construite timp de peste 50 de ani.
Pentru că inevitabil, că a fost comunism, că a fost capitalism, acolo în județe s-au cam perpetuat multe lucruri.
Când acestea le-ai sparge bucăți, ai avea șansa să renaști administrativ ca țară.
E un subiect la care țin, pentru că îl cred necesar pentru țară”, declara Emil Boc în iunie 2021.
O lună mai târziu, Asociația Municipiilor din România (AMR) condusă de primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a cerut sprijin Guvernului și partidelor parlamentare pentru susținerea unui proiect de lege care să faciliteze unificarea administrativă a municipiilor cu unitățile administrativ-teritoriale limitrofe.
„Dacă de 53 de ani nu s-a făcut o reformă administrativă de sus în jos, că și Ceaușescu a spus: nu o să mai fie comunism în țara asta sau o să fie când o să facă plopul mere și răchita micșunele!
Ia uite că răchita nu a făcut micșunele și comunismul a dispărut și capitalismul a revenit, dar noi cu reforma tot nu am revenit!
Și, atunci, dacă tot nu au făcut cei de la nivel național, ne propunem să facem noi una de jos în sus, de la nivelul administrațiilor locale în sus.
Și am înaintat una dintre propuneri întreg spectrului politic (…) ca acele unități administrativ-teritoriale care în mod voluntar, cum se zice pe la noi, dacă de bunăvoie și nesilit de nimeni dorești să faci o unificare administrativă a unei comune limitrofe unui municipiu cu municipiul reședință de județ și suntem în exercițiul mandatului până în 2024, și totul a pornit de la un exemplu concret care e în derulare la Buzău, unde în 26 septembrie va fi un referendum pentru a se unifica Buzăul cu o comună limitrofă, să dăm câteva stimulente prin lege ca acele referendumuri să reușească, pentru că referendumul trebuie să fie pozitiv și în orașul Buzău, și în comuna care vrea să se unifice.
Și atunci am propus câteva elemente care să fie susținute în Parlament, să încurajăm acest proces de fuziune administrativă ca după aceea, până la urmă, totuși, să realizăm și o reformă administrativă a acestei țări”, declara Emil Boc în iulie 2021, în cadrul unei intervenții la un post local de radio, privind necesitatea reorganizării administrativ-teritoriale a țării, oferind exemplul Buzăului.