Peste patru milioane de euro pentru comunitatea de sute de romi de la rampa de gunoi a Clujului, Pata Rât, vin dintr-un grant norvegian, într-un proiect al Zonei Metropolitane Cluj. Cu acești bani ar urma să fie cumpărate câteva zeci de locuințe sociale.
Proiectul are o valoare de 4,27 milioane de euro, banii vin din granturi norvegiene iar cu aceștia ar urma să fie cumpărate cel puțin 30 de locuințe sociale pentru persoanele care locuiesc la rampa de gunoi.
Numele complet al proiectului prescurtat Pata 2.0 este ”Intervenții integrate replicabile pentru locuire incluzivă și combaterea marginalizării în Zona Metropolitană Cluj”. Acesta urmărește să continue procesul de desegregare în comunitatea defavorizată de la Pata-Rât, proces început prin proiectul „Pata-Cluj, o abordare integrată a incluziunii sociale”, finalizat în 20 aprilie 2017, iar conferința de lansare a acestuia a avut loc ieri.
Proiectul mai include, pe lângă achiziționarea celor 30 de locuințe, facilitarea incluziunii sociale pentru un număr de 1.550 de persoane aflate în risc de sărăcie și excludere socială, dintre care 720 de persoane ce locuiesc în zona Pata-Rât.
Reamintim, cu regret, că peste 3 milioane de euro au fost risipiți într-o tentativă similară din 2017, dar romii de la Pata Rât trăiesc în același focar de infecție.
Ziar de Cluj relata în 2017: Un proiect din fonduri norvegiene, în valoare totală de peste 3 milioane de euro, desfășurat în ultimii doi ani și jumătate, ar fi trebuit să ajute la integrarea romilor din Pata Rât în societate prin mijloace complexe, plecând de la educație și culminând cu cireașa de pe tortul acestui proiect, cumpărarea de locuințe sociale și mutarea romilor de la Pata Rât în aceste locuințe, contra unor sume modice. Pe hârtie, lucrurile par foarte generoase, raportările arată minunat, însă realitatea din teren este neschimbată. Romii de la Pata Rât sunt la fel de săraci, barăcile în care stau sunt la fel de insalubre, nu au apă curentă, toalete, iar la finalizarea proiectului din bani norvegieni, nici nivelul lor cultural nu pare a se fi schimbat.
Suntem curioși cum va funcția această nouă încercare.