În februarie 2018, Primăria Cluj-Napoca anunța demararea unui program prin care să subvenționeze plata chiriei pentru persoanele defavorizate sau aflate în risc de marginalizare socială. Din păcate, numărul beneficiarilor continuă să fie unul redus chiar și la doi ani distanță de la lansarea acestui proiect, iar cererile pentru locuințe sociale este în creștere. Deși programul este apreciat reușit de administrația liberală a Clujului, noile spații locative pentru locuințe sociale sunt realizate din ce în ce mai greu, iar lista de așteptare pentru persoanele defavorizate înscrise în program rămâne considerabilă, situație în care solicitanții așteaptă mai bine de un an de zile pentru a beneficia de sprijinul promis de Primărie. Dar chiar și în contextul pandemiei, evacuările continuă în municipiul Cluj-Napoca.
În iunie 2018, primarul Emil Boc anunța pe pagina sa oficială de socializare, realizările acestui proiect:
43 de cereri depuse pentru subvenționarea chiriei – din care 29 de cereri aprobate, doar 14 persoane beneficiare a acestui ajutor financiar, 11 cereri fiind respinse.
Astfel, în raportul de activitate al Primăriei Cluj-Napoca pentru anul 2019, prin programul de acordare a sprijinului pentru plata chiriei, erau aprobate 127 de dosare într-un interval de 24 de luni, adică de doi ani. Din nefericire, administrația locală nu a enumerat și numărul efectiv de beneficiari ai acestui program.
De altfel, programul de susținere a persoanelor aflate în risc de marginalizare prin sprijinul financiar acordat de administrația locală s-a dovedit a fi un proiect agonic, prea puțin funcțional, din cauza refuzului proprietarilor de a închiria spații locative persoanelor defavorizate.
În plus, din cauza criteriilor discriminatorii de acordare a locuințelor sociale, Primăria Cluj-Napoca pierdea o etapă dintr-un proces în noiembrie 2019, în care administrația locală era acționată în instanță.
Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca recunosc că se distribuie mult prea puține locuințe sociale în raport cu solicitările și necesitățile.
„În ceea ce privește alocarea de locuințe sociale învederăm faptul că anual se acordă în medie 15 locuințe sociale în condițiile în care numărul de cereri este de 400 pe an”, se arată într-un document al Primăriei.
CITEȘTE ȘI: Criză de locuințe sociale în Cluj-Napoca. 15 persoane sărace prind anual un apartament de la Primărie
Ca alternativă la numărul redus de locuințe sociale la nivelul municipiului, a fost identificată măsura acordării de subvenții pentru chirie persoanelor/famillilor care se află în risc de marginalizare. Prin această măsură se acordă un sprijin financiar pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor rezidente pe raza municipiului Cluj-Napoca, marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare și excluziune socială.
În același timp, angajați din cadrul Primăriei Cluj-Napoca cu salarii de 13.000 lei, beneficiază de locuințe sociale pentru care plătesc 80 lei chirie.
Un număr de 11 angajați ai Primăriei au locuințe în ansamblul din zona fostului Oser, așa cum se poate vedea din HCL 412/2008. Unii dintre ei achită chiria și țin blocat apartamentul, dar nu mai locuiesc demult acolo. E important de știut că valoarea chiriei lunare este între 50 și 80 lei.
„Sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform legii 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 144/1996 privind locuințele”, notează instanța în procesul pierdut de curând de Primărie.
Ziar de Cluj vă prezenta recent cazul lui Vasile Roșca, singurul participant din județul Cluj la războiul din Golf din 1991. Acesta reprezintă doar unul dintre cazurile aflate în așteptare pentru soluționarea pozitivă a dosarului privind lista de priorități la locuințele sociale pentru anul 2020.
Astfel, deși acesta a înregsitrat o solicitare la Primăria Cluj-Napoca încă de la începutul lunii iulie anul trecut, nici până în prezent, iulie 2020, acesta nu a beneficiat de acordarea unei locuințe sociale, în condițiile în care a fost evacuat de către Primăria Cluj-Napoca chiar în iunie anul curent, dincolo de contextul critic al pandemiei de coronavirus.
Mai mult, în mai 2020, în condițiile în care starea de urgență se transforma în stare de alertă, Vasile Roșca era somat prin intermediul unui executor judecătoresc să evacueze locuința în care a trăit vreme de 40 de ani, un apartament de cca 23 mp situat pe strada Câmpului.
Situația incertă a spațiului locativ a început încă de acum trei ani de zile, când apartamentul în care a locuit Vasile Roșca era retrocedat de Primăria Cluj-Napoca prin intermediul instanței unor alți proprietari prin compensare pentru un teren situat pe strada Teleorman ocupat abuziv.
În condițiile în care Primăria Cluj-Napoca soluționa pozitiv un caz de retrocedare a unui teren prin compensare, adică sub forma a două apartamente, unul din care era spațiul locativ de pe strada Câmpului, fosta locuință a lui Vasile Roșca, acesta din urmă era evacuat forțat, în plină pandemie, fără alternativă.
Singura opțiune cu care Primăria Cluj-Napoca a ieșit în întâmpinare a fost înscrierea pe lista de așteptare, deci un dosar aprobat, aflat din iulie 2019 și până în iulie 2020 pe poziția 65, pentru lista de priorități în privința acordării unei locuințe sociale.
Desigur, dosarul „Vasile Roșca” nu reprezintă decât un număr, o solicitare aflată „în analiză”, timp în care programul social liberal al Primăriei Cluj-Napoca figurează în documentele oficiale ca un proiect reușit, chiar dacă solicitanții continuă să rămână fără locuințe.
Vasile Roșca a vorbit pe scurt pentru Ziar de Cluj despre modul în care a rămas fără locuință, figurând de mai bine de un an pe lista de așteptare în programul social liberal de acordare a locuințelor sociale derulat de administrația locală.
În Cluj-Napoca, în perioada 2004-2014, din fonduri publice s-au construit 271 de locuințe în cartierul Oser (în 2008, pe str. Timișului și Blajului – aici, unii dintre beneficiarii acestor locuințe sunt chiar angajați din administrația locală – și prin renovare au fost create alte câteva locuințe sociale: 24 pe str. Albac (2012/2013) și 46 pe str. Coroianu (2014/2015).
După cum arată Enikő Vincze, activist Căși sociale ACUM!, „producția de locuințe sociale în Cluj-Napoca nu este imposibilă din motive financiare. Motivele de a NU face locuințe sociale sunt pur și simplu motive de natură politică, prin care administrația publică locală contribuie cum poate la menținerea monopolului dezvoltatorilor imobiliari asupra construcției de locuințe.
❓Care este miza acestor decizii politice? În ultimii 5 ani, prețul de vânzare al apartamentelor a crescut în Cluj-Napoca cu 75.6%. În trimestrul I al anului 2020, în orașul nostru prețul mediu în euro pe metru pătrat a fost de 1760 euro. În perioada ianuarie-martie 2020, prețurile au crescut cu 4.2%”, nota recent profesorul universitar clujean, Enikő Vincze.
În acest context delicat, singura speranță a persoanelor defavorizate, după cum observa chiar Vasile Roșca, constă în manifestarea unui act de umanitate din partea aparatului birocratic administrativ clujean.
Tocmai din aceste motive, fiecare cauză socială este o cauză disperată: unii își forțează norocul prin scrisori adresate președintelui Klaus Iohannis, precum este cazul amintit mai sus, alții continuă să figureze, în calitate de „dosare în analiză” pe lista de așteptare din cadrul programului social derulat de Primăria Cluj-Napoca – un proiect prioritar pe hârtie și în 2020.
