PORTRET

Prof.univ.dr. Delia Cristina Balaban: „Schimbarea trebuie să pornească din fiecare – avem o țară cu resurse extraordinare și cea mai importantă resursă suntem noi!”

Delia Cristina Balaban e prof. univ. dr. în cadrul FSPAC, unde coordonează programele de licență și de masterat în Publicitate. De asemenea, este conducător de doctorat în domeniul „Științele Comunicării” și a făcut parte din echipa tânără de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul UBB, care a pus bazele Departamentului de Comunicare, Relații Publice și Publicitate, un domeniu de studiu introdus în programele academice din România relativ recent, prin eforturile unor cadre didactice universitare formate în afara țării, cum este și cazul Deliei Balaban, care și-a luat doctoratul în Germania, iar apoi s-a întors la UBB, unde, împreună cu colegii săi, a construit școala de comunicare de la Cluj.

O persoană plăcută și optimistă, Delia Balaban este mulțumită de hotărârea pe care a luat-o, acum mai bine de un deceniu, de a se întoarce în România și de a-și canaliza eforturile didactice pentru pregătirea viitoarelor generații de tineri într-un domeniu în care nu existau cărări bătătorite, unde a devenit unul dintre deschizătorii de drumuri. 

Delia Balaban e convinsă că România are un potențial enorm, că cea mai importantă resursă a acestei țări sunt oamenii și, dacă vorbim de viitor, tinerii, care, printr-o nouă mentalitate, prin curajul unui antreprenoriat cu suflet, pot schimba această țară în bine și pot contribui la dezvoltarea comunității în care trăiesc.

„Am crescut într-un mediu multicultural”

Delia Cristina Balaban s-a născut în Mediaș, județul Sibiu, unde a avut șansa de a crește într-un mediu multicultural, printre copii care vorbeau nativ germana și maghiara. Bunica sa, săsoaică, a ajutat-o de asemenea să învețe limba germană, iar apoi, Delia a urmat și grădinița în această limbă a cărei cunoaștere a constituit un avantaj pentru ulterioara sa carieră universitară.

În anii ʼ80, mulți sași din Mediaș emigrau în Germania, unii se întorceau, și, din interacțiunea cu aceștia, Delia Balaban a putut să-și facă de mică o idee despre ce însemna lumea de dincolo de granițele României. Bogăția culturală, dată de existența a 3 etnii conlocuitoare în orașul natal, a marcat-o pe tânăra care a avut întotdeauna o înclinație spre domeniile umaniste.

Delia a început liceul în timpul regimului comunist și, pentru că, în afară de o singură clasă de matematică-fizică, nu existau pe vremea aceea în Mediaș decât clase cu profil tehnic, mecanic sau agricol, ea a învățat temeinic și matematica, materie la care a luat o notă foarte mare la bacalaureat, lucru de care se simte mândră și astăzi. În ciuda profilului real pe care l-a urmat, Delia Balaban a participat și la olimpiadele naționale de istorie și limba română și, terminând liceul după schimbarea regimului comunist, a avut posibilitatea de a alege să studieze la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, conform propriilor înclinații și aspirații.

Doctoratul în Germania, o probă de rigoare și perfecționism nemțesc

După absolvirea facultății, Delia Balaban a aplicat pentru mai multe burse în străinătate și astfel a câștigat o bursă la Facultatea de Științe Culturale din cadrul Europa Universität Viadrina, Frankfurt (Oder), ea având și avantajul cunoașterii perfecte a limbii germane. A plecat în Germania inițial doar pentru un stadiu de cercetare, dar mai apoi și-a dorit să urmeze și un doctorat în cadrul aceleiași universități. Motivația pentru a face un doctorat în străinătate era însă, la sfârșitul anilor ʼ90, diferită de cea a tinerilor din ziua de astăzi:

„Doctoranzii de acum au posibilitatea interacțiunii cu profesori străini, prin intermediul bibliotecilor universităților au acces gratuit la baze de date internaționale cu cărți, publicații. Toate aceste lucruri nu erau posibile în anii ʼ90, așa că am mers și am studiat în Germania, iar doctoratul a însemnat 3 ani de muncă intensă. Mi-am luat doctoratul pe o temă din Științele Comunicării și a fost recunoscut mai apoi în România în Sociologie, pentru că nu exista, ca domeniu, Științele Comunicării.”

În Germania, viața Deliei Balaban nu a fost una ușoară, pentru că a trebuit să studieze foarte serios și să se familiarizeze cu o cultură profesională academică a criticii:

„Tot ceea ce scriam era trecut prin furcile caudine de toți ceilalți doctoranzi din echipă și de către profesori. Au fost niște experiențe destul de dureroase la început să vezi că ceea ce ai scris tu este atât de puternic criticat, dar am avut foarte multe de învățat din asta. Cu timpul, textele mele au devenit din ce în ce mai bune, sau, cel puțin, lucrul acesta se deducea din atmosfera de la colocvii, din reacția profesorilor și a colegilor.”

În Germania, doctoratele presupuneau o rigoare deosebită, chiar perfecționism, pentru că diploma nu se acorda până nu era publicată teza, iar avizul pentru publicare presupunea verificări temeinice, corecturi succesive, o muncă serioasă și susținută. Lucrarea Deliei Balaban a trecut prin 5 astfel de corecturi, așa că, în momentul în care, în 2003, a obținut titlul de doctor, ea s-a simțit cu adevărat mândră de această realizare.

Alături de colegii săi, a pus bazele Departamentului de Comunicare, Relații Publice și Publicitate din cadrul FSPAC

După finalizarea studiilor doctorale, Delia Balaban s-a întors la UBB, unde a avut posibilitatea de a face parte din echipa tânără de la FSPAC care a demarat programele în Comunicare, Relații Publice și Publicitate:

„În România, Relațiile Publice au fost prima dată predate în cadrul unui program de sine stătător la București, și apoi, imediat, la UBB. Nu existau astfel de programe în România, așa cum le-am cunoscut eu sau colegii mei în Germania, în SUA, în Franța. Echipa noastră a fost formată din oameni care au avut ocazia de a studia în străinătate, de a participa la proiecte de cercetare în afara țării. Practic, în generația mea, nimeni nu a studiat Comunicare și Relații Publice în România, pentru că nu erau disponibile aceste programe.”

Privind în urmă, Delia Balaban e convinsă că decizia sa de a reveni în România, după 3 ani de activitate de cercetare în Germania, a fost una înțeleaptă, pentru că, după mai bine de un deceniu, a reușit, împreună cu colegii săi, să pună bazele unei adevărate școli de comunicare la Cluj:

„Întoarcerea în țară pentru a contribui la educarea unor tineri și la consolidarea unei profesii a fost o decizie care îmi aduce multă bucurie. Mulți dintre absolvenții noștri lucrează în domeniu, în cele peste 10 promoții care au absolvit programele noastre sunt oameni care au rezultate profesionale excepționale, unii au pus bazele propriilor lor afaceri, alții au plecat la București și au lucrat în cadrul unor multinaționale de profil.

Chiar o absolventă a masteratului de Publicitate a câștigat, împreună cu echipa de la Leo Burnett, unde lucra la București, un premiu important la Cannes. Eu țin legătura pe Facebook cu foștii absolvenți, sunt foarte mulți și mă bucur de fiecare dată când văd lucruri pozitive legate de ei, fie că e vorba despre viața lor profesională sau personală.”

Din anul 2009, Delia Balaban coordonează programul de licență în Publicitate, care, în anul înființării, era o noutate în România:

„Era pentru prima dată când în România exista un program de licență în Publicitate și aici am avut ocazia să lucrez cu studenți creativi, cu mult entuziasm, care au dezvoltat proiecte foarte interesante în timp.”

Un alt moment important în cariera universitară a Deliei Balaban a fost în anul 2014, când a devenit conducător de doctorat:

„Încă nu am niciun absolvent, nici un domn sau doamnă doctor, dar și aici am reușit să întâlnesc tineri cu teme de cercetare deosebite și, sincer, îmi face mare plăcere să susțin un curs la Școala Doctorală.”

Un alt domeniu de care Cristina Balaban se ocupă cu mare drag este acela al relațiilor internaționale. Ea le oferă sprijinul necesar studenților români care își doresc să plece cu burse Erasmus și se ocupă de studenții și de profesorii străini care vin la FSPAC:

„Am o interacțiune destul de intensă cu profesori și cercetători străini, în special din Germania, dar și din Statele Unite, din Austria, lucru care mă împlinește. Cred că asta mi se potrivește cel mai bine, să interacționez cu oamenii, și, pentru asta, mediul multicultural în care am crescut mi-a oferit un avantaj major. Știu câteva limbi străine, învăț și altele noi, și cea mai recentă realizare în domeniul relațiilor internaționale a fost încheierea unui acord de colaborare cu o universitate din Chile. Am fost în Chile, am ținut un curs în fața studenților chilieni, iar săptămâna viitoare așteptăm două studente din Chile la noi la facultate.”

„Avem o țară cu resurse extraordinare și cea mai importantă resursă suntem noi!”

Delia Balaban consideră că, pentru dezvoltarea profesională și personală a tinerilor, experiența de a studia în străinătate este una foarte importantă, dar ea își dorește ca aceștia să se și întoarcă înapoi, pentru a schimba ceva în bine în țara noastră:

„Nu îmi place atitudinea unora, de genul: totul e rău, aici nimic nu merge bine! Din toate călătoriile mele și după interacțiunea cu oameni din alte culturi, inclusiv din afara Europei, întotdeauna m-am întors cu sentimentul că noi avem o țară cu foarte multe posibilități, că suntem niște oameni creativi, flexibili, și aș vrea să nu plece nimeni cu ideea că în România nu merită să se mai întoarcă!

Eu am văzut foarte multe lucruri și știu că nu suntem nici cei mai grozavi de pe această planetă, dar, cu siguranță, nu suntem nici la coada clasamentului! Mi-aș dori să ne acceptăm mai mult pe noi așa cum suntem și să ne iubim țara! Schimbarea trebuie să pornească din fiecare – trebuie să încercăm să facem lucrurile mai bine, fiecare dintre noi, acolo unde suntem! Avem o țară cu resurse extraordinare și cea mai importantă resursă suntem noi!”

Delia Balaban se simte confortabil în postura de cercetător, de cadru didactic universitar, dar îi admiră foarte mult pe cei care au avut curajul de a intra în mediul de afaceri, de a aplica ce au învățat la facultate ca antreprenori:

„La primul meu curs cu anul I i-am rugat să scrie pe o foaie unde se văd ei, din punct de vedere profesional, peste 5 ani. Spre bucuria mea, un număr semnificativ dintre studenți au răspuns că își doresc propriul lor business, unii au scris că doresc să lucreze în PR cultural, că vor să schimbe ceva, iar lucrul acesta m-a bucurat foarte mult!

Ca tânăr antreprenor, nu trebuie să clădești Empire State Building – și dacă faci un mărțișor, dacă pui suflet, valorează foarte mult! E important să ai niște vise palpabile, care să ajute comunitatea în care trăiești!”, conchide Delia Balaban, un cadru didactic cu vocație, care consideră mediul universitar, prin munca alături de tineri, o șansă de a nu îmbătrâni niciodată în gândire și în suflet, de a rămâne conectată la noi mentalități și la realitățile actuale.

Foto: Delia Cristina Balaban, Ziar de Cluj

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *