Procurorii clujeni au fost luați prin surprindere de declarațiile prim-procurorului de la Parchetul Tribunalului Brașov, Claudiu Sandu, care a tras un semnal de alarmă în privința finanțării actului de justiție, afirmând că există consecințe grave după ce Guvernul a tăiat, la rectificarea bugetară, fonduri de la Ministerul Public.
După ce magistratul de la Brașov a explicat în presa locală că Guvernul le-a tăiat din banii de anchete penale, Ziar de Cluj a încercat să afle dacă și parchetele de pe raza județului Cluj sunt afectate de această ”rectificare bugetară”. Purtătorii de cuvânt din parchetele clujene s-au arătat surprinși, fără a putea confirma dacă cercetările penale în curs vor fi afectate de reducerile financiare decise de Guvern.
Între timp, Parchetul de le lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a ieșit cu o declarație publică prin care vorbește de o reducere la nivel național a bugetelor de funcționare pentru parchetele din teritoriu. Potrivit acestora, Guvernul le-a luat 10 milioane de lei, bani ce urmau să fie folosiți în continuare la cercetări penale, expertize, traduceri și alte cheltuieli de instrumentare a probelor.
„Potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 78/2018 a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2018, creditele bugetare aprobate pentru Ministerul Public pentru anul 2018 la titlul de cheltuieli ”Bunuri și servicii” au fost diminuate cu suma de 10.000 mii lei (10 milioane lei), cu consecințe asupra activității unităților și structurilor de parchet, reducerea bugetară fiind distribuită proporțional între acestea”, arată Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Rectificarea bugetară ar fi una temporară
Potrivit celor de la Ministerul Public, cele 10 milioane de lei reduse se vor răsfrânge asupra cheltuielilor „care vizează instrumentarea dosarelor penale (expertize judiciare, tehnice și contabile solicitate în dosare penale, traducerile impuse de rezolvarea dosarelor, inclusiv rechizitoriile în dosarele penale în care sunt implicaţi cetăţeni străini)”, însă ”ordonatorii secundari și terțiari de credite din cadrul Ministerului Public urmează să prioritizeze cheltuielile destinate activităților de urmărire penală, iar la prima rectificare bugetară să fie solicitate sumele necesare restabilirii echilibrului bugetar”.
Subiectul cheltuielilor pentru anchetele penale a devenit unul delicat după ce, la începutul lunii iunie, Lumea Justiției a publicat un material cu tarifele pe care le practicau cei de la SRI pentru ”filaj”.
„Oficial, in perioada 2005 – 2014 (perioada de glorie a Binomului SRI-DNA) Serviciul Roman de Informații a pus in aplicare 248.711 de mandate pe siguranță naționala și la cererea marilor parchete (pe protocol). În realitate, pe un singur mandat de 6 luni erau ascultate zeci de persoane. Comisia parlamentara de control a SRI a estimat ca au fost ascultate pana la 30 de persoane pe un mandat, si peste 6 milioane de romani in total. Noi vom face mai jos calculul matematic doar la o singura persoana, pentru a ne apropia cat de cat de sumele cheltuite in realitate. Costul unei zi de filaj: 3.000 euro/zi/persoana. Costul unei perioade de 6 luni de monitorizare al unei persoane: 3000 x 180 zile = 540.000 euro/persoana/mandat de 6 luni. Costul total al celor 248.711 mandate oficiale puse in operare de SRI in perioada 2005-2014: 540.000 x 248.711 = 134.303.940.000 euro costul filajelor SRI pe perioada 2005-2014”, au arătat cei de la Lumea Justiției.