Cuplurile conjugale de pretutindeni, oficializate sau nu, intampina pe parcursul existentei lor tot felul de probleme sensibile (fizice, sociale si mai ales psihologice) pe care si le pot rezolva singure sau cu ajutor din afara lui. A trai in cuplu este de fapt o arta care se invata permanent.
Uniune si separare. Fericirea cuplului tine in mare parte de intelegerea si respectarea nevoii de uniune si a nevoii de separare. Nevoia de uniune se exprima prin momentele in care suntem impreuna in armonie si intelegere, iar cea de separare prin cele in care suntem singuri si reluam contactul cu propria noastra individualitate. Cu siguranta ca nevoile de separare pun la grea incercare sentimentul de unitate conjugala.
Tendinta este ca aceste nevoi sa nu fie recunoscute, chiar daca ele sunt resimtite acut. Nerecunoasterea lor nu poate duce decat la violenta, la o explozie de afecte negative, la o stare de iritare permanenta, la degradarea vietii de cuplu. Ar fi mai simplu sa recunoastem in sentimentele de iritare dorintele frustrate ale unei expansiuni individuale. Recunoasterea ne permite sa venim in fata partenerului cu cereri realiste, care tin de nevoia de autonomie personala, si sa integram aceste cereri in relatie.
Ingredientul esential in dezvoltarea cuplului este sa oferim spatiul de care avem nevoie ca sa ne dezvoltam interior. Libertatea este cel mai frumos dar pe care putem sa-l facem partenerului, dar pentru asta este necesar sa depasim temerile ca am putera fi abandonati sau ca l-am putea rani rau pe partener daca ne cerem dreptul la autonomie.
Nu trebuie sa uitam ca orice relatie depinde de ceea ce este dispus fiecare sa investeasca pentru a o mentine. Este important sa comunicam, sa colaboram, sa ne intrajutoram, in loc sa cadem in egoismul devizei “ fiecare pentru sine”.
Viata de cuplu sau viata de ceibatar? Cine nu s-a intrebat vreodata daca nu e cumva un om plicticos pentru ca se culca de ani de zile cu aceeasi persoana? Sau de ce sa induri constrangerile unei relatii de lunga durata de vreme ce un grup de prieteni buni si o mica aventura amoroasa din cand in cand aduc, poate, mai multa fericire? Raspunsurile in ghidurile practice sunt contradictorii, si in marea lor majoritate, pot induce erori in comportamentul nostru social.
Desigur, cel care isi schimba mereu partenerele are parte de o viata mai palpitanta. Dar acceptarea unui anumit grad de plictiseala poate sa aiba si avantaje. Relatia cu un partener stabil ofera sentimente placute, iar dragostea fizica da o senzatie de apropiere sufleteasca. Exista unele indicii ca oamenii sunt orientati, spre deosebire de cele mai multe animale, spre relatii de lunga durata cu un singur partener. Cei mai multi dintre noi manifesta deci o tendinta naturala spre monogamie, inflentata de circuite complicate din creier in care oxitocina joaca un rol important. Acesta ar putea fi un motiv pentru care relatiile de lunga durata pot oferi mai multa siguranta si caldura decat simplele aventuri.
Sondajele de opinie confirma aceasta teorie. Toate ajung la concluzia ca viata de cuplu este in general mai fericita decat cea de celibatar. In Statele Unite, de exemplu, 40 % dintre adultii casatoriti s-au considerat “foarte multumiti”; dintre celibatari, doar 25 %. Acest rezultat este valabil atat pentru femei, cat si pentru barbati. Nu e deloc imposibil sa-ti gasesti fericirea singur, dar in doi este mai usor.
Celibatarii sufera mult mai des de depresii decat cei casatoriti, iar la persoanele divortate cifrele cresc mult. Statisticile americane, dar si cele europene arata ca persoanele casatorite sunt mai rar bolnave decat cele separate de partener sau divortate.
Apropierea emotionala joaca un rol important in acest context. Prietenii buni pot acorda mult sprijin, dar rareori pot inlocui o relatie de cuplu, pentru ca disponibilitatea partenerului de a oferi ajutor este aprope intotdeauna mai mare. O simpla atingere din partea unei persoane apropiate diminueaza tristetea si stresul. Se poate recunoaste si aici efectul unor neurotransmitatori precum oxitocina sau opioidele, eliberate in momente de tandrete.
Pe scurt, o relatie de cuplu solida te poate face fericit. Alaturi de frecventa sexului (cu care se afla in directa legatura), ea reprezinta cel mai important factor extern care determina starea de multumire. In comparatie cu acest factor, starea financiara, serviciul, locuinta sau activitatile din timpul liber joaca un rol mult mai mic. Cu toate astea, irosim mai multa energie in aceste directii in loc sa fim alaturi de partener. Ar merita sa reconsideram situatia. Pe termen lung, nimic nu contribuie mai mult la fericirea noastra decat timpul petrecut in mod intens langa celalalt.
Psihoterapie si consiliere maritala. Psihoterapia cuplului si consilierea maritala reprezinta ajutorul psihologic oferit cuplurilor care se confrunta cu diverse tipuri de dificultati cu scopul de a gasi solutii pentru o viata in doi mai fericita si mai trainica.
Problemele de natura diversa aparute deseori in cupluri afecteaza atat viata celor implicati, cat si relatiile externe. Cei care se confrunta cu astfel de situatii pot apela cu incredere la un psiholog specializat pe probleme de cuplu. Consilierul pe probleme de cuplu foloseste mijloacele specifice, avand in vedere abilitatile si capacitatile fiecarui partener si modul in care acestea pot fi imbinate optim pentru a ajunge la sentimentul de implinire si fericire.
Printre problemele cu care se confrunta un cuplu se numara dificultatile de comunicare sau sexuale, lipsa unei intimitati reale, relatii tensionate cu socrii, conflicte frecvente si puternice, sentimentul de singuratate in doi si de sufoxare, gelozia, violenta verbala, fizica si sexuala.
Un terapeut specializat in probleme de cuplu este un observator extern obiectiv si, in acelasi timp, o oglinda clara pentru reflectarea modului in care partenerii interactioneaza si provoaca blocajele dintre ei. Un terapeut in probleme de cuplu trebuie sa aiba competenta, echilibru, buna capacitate de evaluare si comunicare, empatie, rabdare, spirit de observatie, calm, si sa fie un bun ascultator. El poate oferi celor doi ocazii stimulative pentru renuntarea la vechile obiceiuri, ineficiente in cuplu, si pentru invatarea unor noi strategii de a face fata impreuna cu succes provocarilor si obstacolelor din viata in doi.
Poate ajunge consilier pe probleme de cuplu orice psiholog care trebuie sa respecte procedurile de atestare stabilite de Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie din cadrul Colegiului Psihologilor.
Publicul larg din Romania are inca retineri in ceea ce priveste solicitatrea ajutorului de specialitate, dar in urmatorii ani tot mai multe cupluri vor apela la psiholog.