De zeci de ani Primăria Cluj-Napoca refuză să elibereze titlul de proprietate pentru zona din Făget care aparține Composesoratului Mănășturenilor. În această situație, fără ca oamenii să știe cu exactitate ce suprafață de teren dețin și care sunt limitele reale a pădurii lor, peste noapte s-au trezit că Ministerul Transporturilor le dă aproximativ 20 milioane de euro cu titlul de despăgubiri pentru faptul că centura le rade 6,2% dintr-o suprafață de peste 350 hectare de pădure. În mod normal, ceea ce se întâmplă este ilegal pentru că o lege stabilește că într-un fond forestier nu se poate construi peste proporția de 5%. În această situație, pe lângă faptul că centura ”mușcă” 6,2% din fondul composesoratului, pe o pondere de peste 5% sunt construite vile și case într-un mod care frizează limita legii.
La jumătatea săptămânii în aula Institutului Agronomic din cadrul USAMV Cluj-Napoca s-au întâlnit mănăștureni care fac parte dintr-un composesorat care are o parte din Pădurea Făget, ”plămânul Clujului”, după cum le place oamenilor să spună.
Motivul întâlnirii a fost că prin acest ”plămân” va trece o porțiune din așa-zisa centură metropolitană. Este vorba despre un proiect ”matusalemic” pe care administrațiile locală și județeană, împreună cu Ministerul Transporturilor, l-au scos la defilare în an electoral.
Construirea acestui proiect nu va începe anul acesta, poate nici anul viitor, însă este o ocazie bună ca în schimbul unui vot la alegerile din 2024 mănășturenilor să li se vânture un teanc de bani pe la nas.
Pentru o suprafață de 245.718 mp, Ministerul Transporturilor le dă 73,5 euro/mp și, plus despăgubirile pentru masa lemnoasă, suma totală a despăgubirii va ajunge la 18.674.382 euro.
În linii generale, un composesorat are personalitate juridică, funcționează după principiile unei asociații și fiecare membru din composesorat beneficiază de o parte. Astfel că suma exproprierilor se va împărți în mod egal la membrii composesoratului.
Prima impresie pe o poate avea cineva care a luat parte la întâlnirea composesoratului din aula Institutului Agronomic este că, pe lângă personalitatea juridică, majoritatea membrilor composesori au o personalitate colerică.
În urma afacerilor oneroase, făcute cu încălcarea legii, composesoratul a ajuns să nu mai aibă o conducere statutară. Există procese și sentințe în justiție care au anulat drepturile consiliului director actual, însă aceste lucruri nu și-au făcut efectele în mod real. Astfel că această întâlnire a fost convocată de șefii cei contestați ai composesoratului. Ei sunt Simion Țicrea, șeful composesoratului, și Feneșan Aurel, vicepreședintele. Dintre cei doi a venit doar Feneșan, pentru că lui Țicrea i-a fost frică ca lumea să nu-l scoată afară din sală din cauza afacerilor făcute cu terenurile oamenilor.
În momentul de față majoritatea membrilor composesorali au peste 70 de ani, însă când vine vorba de moștenirea lor, care, la urma urmei, este și una culturală, sunt foarte aprigi și hotărâți. Mai ales că ”inamicii” lor comuni sunt Primăria Cluj-Napoca și Emil Boc care nu vor, nici în ruptul capului, să elibereze titlul de proprietate.
Astfel că oamenii sunt în următoarea situație: Ministerul Transporturilor le flutură câteva milioane pe la nas, Primăria Cluj-Napoca le trântește ușa în nas atunci când oamenii cer titlul de proprietate și pădurea nu poate fi întabulată, iar Emil Boc le susură electoral din vârful buzelor ”Osă”. Este o rețetă perfectă pentru o oală sub presiune.
Însă, cele mai recente date din dosar arată că Primăria Cluj-Napoca este dispusă să negocieze emiterea unui titlu de proprietate cu condiția ca mănășturenii să renunțe la 4 hectare de pădure. Nu de alta, dar și administrația locală are partipriurile ei, iar primarul a făcut o serie de promisiuni electorale pe care va trebui să le onoreze. Și ce monedă electorală mai valoroasă poate fi în Cluj-Napoca decât niște parcele de teren pe care primăria să le poată unui investitor care își dorește o vilă în pădure, lângă oraș.
În acest sens, magistratul care judecă dosarul pentru obținerea titlului de proprietate a transmis clar că trebuie să existe o negociere între Composesoratul Mănăștur și administrația locală.
”Vă solicităm procedaţi la convocarea părţilor, la sediul Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj-Napoca, pentru a se ajunge la un acord cu privire la suprafaţa de teren liberă, în vederea emiterii titlului de proprietate, iar în măsura în care nu se va ajunge la un acord, vă solicităm să continuaţi efectuarea expertizei”, este una dintre cele mai recente dispoziții transmise de instanță către expert BALEA AUREL, care ar trebui să delimiteze de ani buni suprafața de pădure.
Pe deasupra, pe lângă ”incapacitatea” expertului de a face acest lucru, cei din composesorat nu mai au încrede nici în Adriana Buzgar, avocata care îi reprezintă de mai mulți ani fără să se întâmple nimic concret.
Cine a mușcat din pădurea mănășturenilor, fără să fie mănășturean
Cei care conduc acest composesorat sunt contestați din cauza unor afaceri cu terenuri pe care le-au girat fără să aibă acceptul celorlalți membri.
Spre exemplu, liderul PSD Ioan Rus a luat o parte din Făget prin intermediul unui schimb de terenuri. Rus a prezentat o adeverință prin care se atesta că cedează o parte din pădurea de la Urișor, pe care ar fi deținut-o, în schimbul unei parcele în Făget.
Fostul senator și primul președinte al PSD Cluj, Grigore Zanc, fostul șef al Gărzii Forestiere Cluj, Gheorghe Moale, fostul consilier al Curții de conturi Cluj, Ioan Stanciu, sunt doar câțiva dintre cei care au ajuns într-un mod similar să fie proprietari pe o parte din pădurea mănășturenilor. Fostul procuror clujean, Fabian Gyula, care în 2021 a fost aproape să devină șeful instituției Avocatul Poporului din România are un teren care a făcut parte tot din Composesoratul Mănășturenilor. Atunci propunerea lui pentru a ocupa această funcție a venit din partea lui Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, astfel că se poate creiona o afiliere a fostului procuror cu liberalii clujeni. În 2003, fostul procuror a scris în declarația de avere că a cumpărat două terenuri în cartierul Mănăștur. Documentul arată că le-a luat de la o persoană fizică și cotele suprafețelor indică faptul că fac parte din cadrul Composesoratului Mănăștur.
Vânzătorul a fost Nicolae Căpușan, un om de afaceri controversat din domeniul imobiliarelor. El a vândut terenuri la mai multe personalități din Cluj Napoca care ocupau funcții cheie în justiție, administrația financiară, administrația locală. Căpușan a încercat să cumpere terenul care aparținea Composesoratului Mănăștur cu un preț derizoriu: 8 dolari/mp.
De altfel, omul de afaceri este numitorul comun al multor afaceri imobiliare care au avut ca obiect pădurea mănășturenilor.
Afaceri terenurile nimănui
În 2005, Simion Țicrea, în calitate de președinte al composesoratului, a vândut o parcelă de teren de 46 ha către SC Holding Mănăștur pentru suma de 26,7 milioane lei. Chiar dacă marea parte a terenului face parte din situl protejat Natura 2000, compania vroia să edifice în pădure un cartier de locuințe, iar majoritatea copacilor au fost tăiați. Chiar dacă nu s-a mai construit cartierul vizat, în locul lui au apărut au fost edificate mai multe vile, chiar dacă există legi care interzic edificarea construcțiilor de acest tip în pădure! Însă, totul a fost făcut cu avizele primăriei conduse de Emil Boc și Sorin Apostu și a instituțiilor de mediu. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj-Napoca a luat decizia de emitere a Avizului de mediu nr. 5-NV6 din 15.07.2009 pentru PUZ şi PUD ansamblu de locuinţe Colina Sud, în Cluj-Napoca, jud. Cluj, în favoarea S.C. Mănăştur Holding S.R.L. Locaţia proiectului de construcţii se află în situl Natura 2000 Făgetul Clujului – Valea Morii.
Pentru obținerea avizelor, SC Holding Mănăștur a angajat firma Unitate de Suport pentru Integrare SRL Cluj-Napoca, care a întocmit rapoartele cerute de instituții. Documentul a fost un fals grosolan pentru că din el reieșea faptul că în zona Făgetului ar exista: – o mină care produce poluări istorice cu ape acide, dar care va fi închisă și se va deschide o altă mină; – în zonă ar exista o comunitate locală săracă, îmbătrânită, formată mai ales din femei, colectivitate care trăiește din agricultura de subzistență, utilizează lemne și cărbune pentru încălzire rezidențială deoarece localnicii nu au posibilitatea să plătească curent electric pentru încălzire și gătit, etc. De fapt, raportul se referea la zona Roșia Montană, iar Sergiu Mihuț, patronul firmei care a realizat studiul, a schimbat doar titlul lucrării. În urma acestor falsuri, nimeni nu a fost tras la răspundere iar primăria a avizat construcția de case într-o veselie!
Din 2010 până în 2016, SC Mănăștur Holding nu a declarat nicio cifră de afaceri și a înregistrat pierderi masive. În 2017, cifra de afaceri raportată a fost de un milion de euro, profitul a ajuns la 2,7 milioane lei, cu zero angajați. Acționarii firmei sunt două entități din Luxemburg, LABMEX INTERNATIONAL SARL și TAVISTOCK EUROPE SARL, iar administratori sunt MINKO BORDZHUKOV și PHILIP PASHOV ATANASOV (cetățeni bulgari), alături de americanul JEFFERSON RICH VOSS.
Când a fost încheiată tranzacția cu composesoratul Mănăștur, firma era a francezului Marc Gerard Georges Chouraqui, care la data respectivă avea 75 de ani!
Compania este specializată pe speculă imobiliară având proiecte similare în Craiova și București.
Nicolae Căpușan, patronul Sun Garden, băgat în afacere
În afacere a fost implicat și omul de afaceri Nicolae Căpușan, patronul resortului de lux din comuna Baciu, Sun Garden. Practic, el a fost intermediarul afacerii prin care cele câteva zeci de hectare de teren au ajuns acum în proprietatea firmei Holding Mănăștur. Căpușan mai este patronul firmei clujene Chicago Tour, care în 2004 a câştigat licitaţia pentru cinematografele Victoria din Cluj-Napoca, Pacea Gherla, Fox Turda, Dacia Baia-Mare şi cinematograful din Oradea.
Relațiile omului de afaceri clujean ajung până la fostul şef al Poliţiei clujene, PSD-istul Teodor Pop Puşcaş. La prima vedere această societate parte ”fantomatică” pentru că din 2012 nu are nicio cifră de afaceri, vreun profit sau angajați declarați la Ministerul finanțelor. Însă, miza acestei societăţi o reprezintă lacurile din Mărtineşti care ocupă o suprafaţă totală de 176,42 de hectare de teren, din care 142,57 de hectare de luciu de apă, suprafeţe pe care acționarii firmei le-au dobândit în condiții neclare.
Căpușan a povestit despre prima lui afacere care l-a propulsat.
„Aveam câteva mărcuţe (mărci germane, n.r.), am mers într-un magazin de jucării şi am umplut o geantă cu răţuşte“, povesteşte el. A trecut graniţa şi a mers în piaţa din Budapesta. Se zvonea că răţuştele se vând bine în Ungaria, dar socoteala din piaţă a fost cu totul alta decât cea de acasă. S-a întors cu jumătate din marfă nevândută şi o primă tentativă ratată de business. De atunci, a învăţat continuu din propriile greşeli, potrivit adevărul.ro.
Câtă pădure au mănășturenii ?
Mănășturenii care fac parte din composesorat au, potrivit lui Feneșan Aurel, vicepreședintele Composesoratului Mănăștur, 395 hectare de pădure validate de Comisia Județeană de fond funciar. Însă, Primăria Cluj-Napoca le recunoaște oamenilor o suprafață de 376 hectare.
În 2007, Prim[ria Cluj-Napoca Cluj-Napoca a semnat cu reprezentanții Composesoratului un proces verbal de punere în posesie pentru această suprafață, dar Ocolul silvic Cluj-Napoca a contrasemnat acest document abia în anul 2022, cu unele obiecții.
Însă, în 2007 documentul s-a semnat în birourile primăriei clujene și nu pe teren, cu identificarea reală a limitelor de proprietate, așa cum ar fi trebuit făcut.
Premii pentru nimic
În 2005, composesoratul Mănăștur a vândut firmei SC Mănăștur Holding SRL o pășune împădurită pentru suma de 26,7 milioane lei. Chiar dacă Simion Țicrea avea o o vechime de 3 luni în funcția de șef al composesoratului, el și ceilalți membri din conducere și-au acordat premii consistente pentru această tranzacție.
Într-un raport al comisiei de cenzori a composesoratului se arată că ”nu a fost respectat titlul de proprietate și antecontractul prezentat în adunarea generală. Parcelele menționate în titlul de proprietate 3176/4381/23.01.2004 nu se regăsesc identic în contractul de vânzare-cumpărare. Astfel, s-au vândut 17.586 mp teren care nu este cuprins în titlul de parcelă nr topo 22775, în schimb nu s-au vândut 19.775 mp suprafață teren cuprinsă în titlul de parcelă 22773 și 22774, dar nici nu s-au întabulat pe composesorat”. Cu toate acestea, Simion Țicrea își atribuie un premiu pentru această tranzacție în valoare de 23.400 lei. Și ceilalți șefi ai composesoratului și-au acord premii: Pipas Gavrilă – 16.420 lei, Sântămărean Viorel – 13.920 lei, Dumitru Noge – 8.600 lei, Avram Napeu – 9920 lei, iar Bârsan Ana – 4.000 lei.
sursa: gazetadecluj.ro