Suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca este de 814 hectare, din care aproape jumătate sunt păduri. Cimitirele și pădurile din afara orașului au fost luate în calcul de oficialii de Primărie când au calculat suprafața totală de spațiu verde din Cluj-Napoca. Câți clujeni sunt dornici să se recreeze în cimitir și câți au timp să ajungă la plimbare în pădure?
Normele Uniunii Europene spun clar că fiecărui locuitor trebuie să îi revină 26 metri pătrați de suprafață verde. Dacă luăm în considerare datele oficiale, Cluj-Napoca stă foarte bine din acest punct de vedere, este foarte aproape de norma impusă de Uniunea Europeană. Potrivit datelor transmise de reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, suprafața totală de spațiu verde din municipiu este de 814 hectare, adică puțin peste 8 kilometri pătrați. Raportat la populația oficială de aproximativ 325.000 de locuitori reiese că fiecărui clujean îi revin 25 de metri pătrați de spațiu verde. În realitate, situația nu este atât de verde cum o văd oficialii din Primărie.
În primul rând, populația reală a orașului este cu cel puțin 100.000 de oameni mai mare datorită studenților și angajaților care nu au domiciliu stabil sau viză de flotant. Aceasta înseamnă că fiecărui locuitor i-ar reveni undeva la 19-20 metri pătrați de spațiu verde.
Nici așa nu este tocmai rău, mai ales că alte orașe din România stau mult mai prost.
În al doilea rând, cei 8 kilometri pătrați de suprafață verde sunt ca în zicala “cei patru evangheliști sunt trei: Luca și Matei”. Oficialii din Primărie au luat în calcul și pădurile și cimitirele atunci când au contabilizat suprafața totală de spațiu verde. „Din totalul de spațiu verde aferent municipiului Cluj-Napoca, suprafața destinată activităților
recreative este de 460,41 hectare, parcurile ocupă 94,11 hectare, cimitirele 42,34 hectare, iar suprafața acoperită de păduri este 390 hectare”, au declarat reprezentanții Biroului Mass-Media din cadrul Primăriei.
Reiese că suprafața destinată efectiv activităților recreative, plimbărilor (adică acele locuri care sunt în interiorul orașului și sunt la îndemâna locuitorilor) este de 554 hectare. Mai rar, oamenii sunt dornici de plimbare în cimitir, iar pădurile se află în afara orașului și sunt frecventate pentru plimbări și drumeții ocazional, mai ales de amatorii de drumeții lungi. Dacă luăm în calcul suprafața reală de spațiu verde din oraș și populația reală, reiese că unui clujean îi revin 13-14 metri pătrați de suprafață verde.
Cel mai „verde” cartier din municipiu este Gruia cu peste 247 de hectare de spațiu verde, urmat de Gheorgheni cu 229 hectare și Mănăștur cu 116 hectare. La polul opus se află Iris cu doar 4 hectare, Mănăștur Grădini cu 1,55 hectare și Someșeni cu 1,30 hectare.
Suprafața de spațiu verde pe cartiere:
• Gruia: 247,33 hectare;
• Gheorgheni: 229,18 hectare;
• Mănăștur: 116,78 hectare;
• Zorilor: 50,47 hectare;
• Centru: 45,73 hectare;
• Mărăști: 32,26 hectare;
• Grigorescu: 17,10 hectare;
• Plopilor: 12,23 hectare;
• Făget: 11,47 hectare;
• Andrei Mureșanu: 6,40 hectare;
• Între Lacuri: 6,23 hectare;
• Bulgaria: 4,85 hectare;
• Dâmbul Rotund: 4,72 hectare;
• Iris: 4,17 hectare;
• Mănăștur Grădini: 1,55 hectare;
• Someșeni: 1,30 hectare.