Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj vor plăti o cotizație de șase ori mai mare pentru susținerea activităților asociației Centrul Cultural Clujean. Dacă până anul acesta, cele două entități contribuiau cu suma de 10.000 euro, de acum vor plăti nici mai mult nici mai puțin de 75.000 euro. Contribuția este mai mare pentru că numărul membrilor asociației a crescut de la 4 la 15. În ședința de Consiliu Județean de joi va fi votat un proiect de hotărâre pentru majorarea contribuției.
La începutul acestui an, la adunarea generală a membrilor asociației Centrul Cultural Clujean a fost votată majorarea cuantumului contribuției pentru toți cotizanții. Cea mai grasă contribuție vine din partea Consiliului Județean și a Primăriei: câte 75.000 euro pentru fiecare instituție în parte.
„Am stabilit toți membrii asociației că se modifică cuantumul cotizațiilor după cum urmează: 50 euro pentru ONG-uri, 100 euro pentru instituții și Primăria și Consiliul Județean își măresc semnificativ cotizațiile la câte 75.000 euro pentru ca în felul acesta asociația să poată avea acoperire pentru cheltuieli salariale și administrative, care în general, în România nu pot fi acoperite din proiecte de finanțare și fonduri nerambursabile pentru cultură”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Ștefan Teișanu, directorul executiv al asociației Centrul Cultural Clujean.
Conducerea asociației spune că ONG-ul se află în perioada de început. Asociația a fost înființată în 2010, când Cluj-Napoca și-a anunțat candidatura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Timp de șase ani, asociația a derulat diverse proiecte și programe pentru susținerea candidaturii. În 2016 când Clujul a pierdut titlul în fața Timișoarei, asociația nu s-a desființat, și-a schimbat numele și și-a continuat activitatea.
„Pentru că noi suntem în perioada de început a asociației nu reușim să atragem foarte mulți bani privați și nici foarte multe finanțări europene. Fiind în perioada de început, suntem în imposibilitatea să acoperim cheltuielile salariale și administrative altfel decât prin cotizații, așa că am agreat în cadrul Adunării Generale ca Primăria și Consiliul Județean ca să își arate susținerea pentru acest proiect își măresc semnificativ cotizațiile. Cotizația lor inițială era de aproximativ 10.000 euro și avea același scop, doar că atunci în echipă eram doi oameni full time și doi part time și acum ne-am mărit la 15”, a mai spus Teișanu.
Centrul Cultural Clujean a primit finanțări până acum din bugetul local, dar și din alte surse. În sesiunea a doua de finanțare din bugetul local pentru ONG-uri, s-au pus la bătaie 800.000 lei.
„Nu am depus deocamdată cerere pentru finanțare la Primărie, dar noi depunem cereri de finanțare la toate oportunitățile. Am luat bani și de la Ministerul Culturii, avem o finanțare de 200.000 lei, așteptăm zilele acestea vești de la finanțările europene. Vom depune și la Primărie”, a precizat directorul asociației.
În primul an de la „reconfigurare”, Centrul Cultural Clujean a reușit să lanseze 10 din cele 12 proiecte din programul cultural de bază.
„Sigur că, din cauza naturii experimentale a proiectului nostru (un ONG care reunește 70 de actori cheie ai orașului într-un program cultural de transformare socială și dezvoltare locală) și a lacunelor legislației românești care privește finanțarea și funcționarea sectorului cultural, planul de pe hârtie nu poate ajunge să fie respectat în totalitate: cu unele proiecte suntem în urmă, cu altele în avans, nu reușim să accesăm toate sursele de finanțare pe care ni le-am propus, dar reușim să accesăm altele noi și așa mai departe”, a mai spus Ștefan Teișanu.
În această toamnă, Centrul Cultural Clujean derulează următoarele proiecte și programe:
– Conferința de Bune Practici în Administrația Locală în sectoarele cultural și creativ
– ECCA – Centrul European de Artă Contemporană: lansarea programului Memoria ca Viziune, cu tema Identității, constând în expoziții, spectacole, proiecții de filme și workshop-uri – finanțat prin programul Centenar al Ministerului Culturii (200.000 lei);
– InClujiune: campanie de informare a noilor veniți în Cluj, lansarea ghidului cultural al Clujului și a Voucherului Cultural, un instrument menit să crească accesul la cultură pentru noii veniți; cercetare pe subiectele diaspora clujeană, străinii din Cluj, nou-veniții în Cluj;
– Sunt Riveran: lansarea unei platforme deschise de informații cu privire la Someș și la posibilitățile de utilizare a spațiilor de-a lungul râului, lansarea unui Consiliu al Apei care să ofere propuneri de îmbunătățire a politicilor urbane legate de râu, aducerea în România a programului educațional Rivers of the World.
– Culturepreneurs: lansarea incubatorului nostru de afaceri și tehnologie pentru industriile culturale (film, desig, muzică, meșteșuguri etc.);
– Transylvania Myths Europe: lansarea mecanismului nostru de tip label pentru satele transilvănene interesate de a folosi patrimoniul și cultura ca factori de dezvoltare locală, workshop de lucru cu primele sate pilot care vor deține acest label;
– Cluj 2.1 | Fondul de Inovare: prezentarea raportului programului pilot al Fondului de Inovare, constând într-o cercetare a datelor de trafic din Cluj și în trei experimente de regenerare urbană în cartiere; conferința Dialoguri Urbane, cu specialiști în mobilitate urbană din Boston, Pittsburg și Dublin; cercetare pe subiectul navetei; lansarea noului program pilot pe tema mobilității și a primului program pilot pe tema future of work;
– Arta în Joacă | Expand: lansarea programului pilot de educație culturală și artistică în școli, cu cinci școli clujene pilot în care organizăm rezidențe artistice și experimente de educație prin cultură;
– Spațiu Interior | Artă și Fericire: întâlnire a grupului de lucru pe subiectul artă & well-being, o rezidență artistică la Spitalul Județean și proiectele care decurg din ea;
– Parcul Etnografiei Intergalactice: reluarea întâlnirilor grupului de lucru pentru tema de proiectare, lansarea unui prim proiect al Parcului: Precious Plastic.