Centrul Cultural Transilvania, un proiect estimat la peste 300 milioane euro și despre care se vorbește încă din 2011, nu mai apare anul acesta în proiectul de buget. Până acum, în fiecare an erau prevăzute anumite sume pentru această investiție. 2020 este primul an în care Centrul Cultural Transilvania este exclus.
Toate semnele indică faptul că Primăria Cluj-Napoca va renunța la acest proiect. Din 2011 de când au fost inițiate discuțiile despre acest proiect, nu s-a găsit niciun investitor. Mai mult, anul trecut au fost organizate trei licitații pentru găsirea unui investitor, dar nimeni nu s-a înscris. În toamnă a fost organizată a treia licitație din 2019 pentru concesionarea terenului și a clădirilor fostei cazarme militare de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989. Prima „strigare” a fost în februarie, a doua în mai și a treia în octombrie. La primele două nu s-a prezentat nimeni.
Un alt semn care indică faptul că Primăria are în plan să renunțe la această investiție este faptul că imobilul monument istoric al fostei cazarme de pe 21 Decembrie 1989 va fi restaurată cu 6 milioane de euro și transformată în centru cultural. După cum se specifică în hotărârea de Consiliu Local votată în 16 octombrie anul trecut, noul centru cultural ar urma să fie realizat pentru a îmbunătăți oferta de spații culturale din oraș „în conexiune cu funcțiunea de Filarmonică – investiție viitoare pe aceeași parcelă”.
De asemenea, parcarea amenajată provizoriu în curtea fostei cazarme militare tinde să devină permanentă.
Pe de altă parte, Academia de Muzică Gheorghe Dima a anunțat recent că va rămâne fără sediu începând cu anul 2023. În acest condiții, a intervenit Ministerul Dezvoltării care și-a asumat alocarea fondurilor pentru realizarea unui campus universitar la Colina, pe șantierul fostului spital regional de urgență. Valoarea totală a investiției este de 176.488.000 lei, respectiv 37 de milioane de euro, fiind cea mai mare investiție a statului român în Cluj-Napoca după stadionul Cluj Arena. Durata construcției este de 24 de luni.
Chiar dacă toate acestea indică faptul că se va renunța la Centrul Cultural Transilvania , anul trecut conducerea Primăriei anunța că vrea să împrumute 410 milioane lei (aproximativ 87 milioane euro) pentru această investiție și pentru alte patru proiecte mai mici. Emil Boc a anunțat încă din primăvara lui 2019 că va împrumuta acești bani, dar abia în toamnă a fost publicat anunțul pentru licitația de contractare a creditului.
„Finanțarea realizării investițiilor din surse proprii constituie o problemă actuală și de perspectivă la nivelul municipiului Cluj-Napoca, datorită modificărilor aduse de legile bugetare anuale care au diminuat semnificativ veniturile proprii, respectiv cota defalcată din impozitul pe venit. În anul 2018, diminuarea față de anul 2017 a fost de 76.509.000 lei. Pentru anul 2019, cota defalcată din impozitul pe venit estimată este la același nivel ca și în anul 2017. Totodată, se înregistrează o creștere continuă a cheltuielilor aferente secțiunii de funcționare, componentă obligatorie a bugetului, precum și a asigurării sumelor aferente susținerii proiectelor cu fonduri europene, precum și o creștere a cheltuielilor de capital. Tot datorită modificărilor legislative, respectiv OUG 114/2018, se înregistrează o creștere a salariilor minime în domeniul construcțiilor, respectiv salariul minim brut crește de la 1.900 lei la 3.000 lei, fapt care duce la o creștere semnificativă a cheltuielilor. Având în vedere cele reținute anterior, în vederea asigurării secțiunii de dezvoltare, în anul 2020 și în perspectivă, se impune contractarea unei finanțări rambursabile interne în valoare de 400.000.000 lei, astfel încât toate obiectivele de investiții să fie realizate. Pentru municipiul Cluj-Napoca, o prioritate importantă în următorii 2-3 ani o constituie realizarea unui volum de investiții cât mai mare”, scrie în Hotărârea de Consiliu Local.
Banii respectivi vor fi folosiți pentru construirea Centrului Cultural Transilvania (288 milioane lei din totalul sumei), pentru repararea a două corpuri de clădiri istorice de pe strada Iuliu Maniu, pentru repararea pasajului superior de pe strada Locomotivei (Gară) și pentru consolidarea și repararea unor imobile din Piața Unirii.