Reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca nu au mai ieșit de multă vreme din birouri. Programul scurt nu le permite să mai mai iasă pe teren. Tot programul scurt, probabil, nu le permite să răspundă și informațiilor de interes public. Nici să sprijine eforturile unor asociații, chiar dacă acestea sunt specializate în sprijinul persoanelor cu diverse grade de handicap. În schimb, inspectorii de tot felul ai municipalității clujene se specializează în stabilirea amenzilor, tot din birouri.
La începutul lunii septembrie am adresat o Cerere în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Nici până astăzi, 01.10. 2018, nu am primit nici un răspuns. Chiar dacă Ziar de Cluj a solicitat și un număr de înregistrare a acestei solicitări, municipalitatea clujeană nu a catadicsit să ofere nici un punct de vedere. Pur și simplu, primăria lui Boc a neglijat această solicitare.
”Ce acțiuni au întreprins reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca/inspectorii Serviciului Urbanism pentru ajutorarea Asociației Maghiare a Handicapaților Motori Cluj, precum și pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități care sunt cazați în cadrul acesteia?”
În fond, întrebările adresate municipalității clujene se referă la blocarea lucărilor de construcție a căminului care aparține Asociației Maghiare a Handicapaților Motori Cluj (AMHMC). Inspectorii municipali se opun recepției acestei construcții.
”Am solicitat sprijin, am fost personal și la doamna Aurora Roșca și am rugat reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca să rezolvăm preluarea și finalizarea lucrărilor. Dânsa ne-a spus în mod repetat că trebuie să facem cerere pentru Certificat de Urbanism. Pentru ce mai este nevoie de un Certificat de Urbanism, când construcția este ridicată deja? Lucrările nu se fac de la zero. Trebuie găsită o formulă, nu se poate să nu găsim o soluție în acest sens. Primăria ne solicită ”Elaborare proiect pentru intrare in legalitate”, a declarat Rozalia Tokay, președintele AMHMC.
Proiectul inițial de construcție a căminului destinat persoanelor cu handicap a fost marcat de erori.
Chiar dacă responsabilitatea îi revine arhitectului care elaborase acest proiect, nimeni din cadrul Primăriei Cluj-Napoca nu a efectuat verificări în teren, ci au semnat doar din pix, fix din birou.
Ulterior, după ce au fost constatate greșelile de care era marcat proiectul de construcție a căminului, Primăria Cluj-Napoca a tot redactat amenzi.
Amenzile au curs și din cauza plângerilor semnate de către Teodor Morar, vecinul organizației caritabile de pe strada Pădurii. Vecin care a susținut în repetate rânduri că este văr cu singurul inspector al Primăriei Cluj-Napoca, care reprezintă Serviciul Control Urbanism și Disciplină în Construcții și a sancționat în repetate rânduri această organizație, și anume, Horațius Morar.
”Care este gradul de rudenie dintre inspectorul Horatius Morar (Serviciul Control Urbanism si Disciplina in Constructii) și Teodor Morar (vecinul nemijlocit al Asociației Handicapaților Motori Cluj, reprezentată prin intermediul doamnei Tokay Rozalia)?”
Nici la această întrebare, reprezentanții municipalității nu au răspuns.
De asemenea, am fost interesați să aflăm de ce municpalitatea clujeană nu face eforturi pentru susținerea acestei asociații, astfel încât lucrările de construcție operate să fie recunoscute?
”De ce verificările din teren nu au surprins neconcordanța dintre proiectul inițial, care nu corespundea destinației imobilului (destinat persoanelor cu dizabilități), astfel încât reprezentanții Asociației au fost nevoiți să opereze modificări concrete asupra construcției, iar acestea nu sunt recunoscute acum de către Serviciul de Urbanism al Primăriei Cluj-Napoca?”
Răspunsul oferit de primărie asociației a fost, invariabil, același:
”Pentru intrarea în legalitate, este necesară solicitarea unei noi autorizații de construire, conform situației din teren”, susțin reprezentanții Direcției Inspecție și Control Urbanism și Disciplină în Construcții.
Autorizația de construire s-a obținut pe baza unor acte. Inspectorii Primăriei trebuiau să vină în teren pentru a face evaluarea. De asemenea, în prealabil, a fost obținut un Certificat de Urbanism. Ulterior, s-a obținut Autorizația de Construcție. Proiectul de construcție este blocat, pentru că reprezentanții primăriei nu doresc să facă recepția construcției. Adică, Primăria a eliberat inițial Autorizația de construcție fără a efectua verificări în teren, chiar dacă proiectul inițial a fost greșit.
”Dacă nu aș fi observat erorile proiectului de construcție, ați fi găsit o construcție ce nu putea fi folosită, fără intrări și ieșiri, imposibil de folosit. Beneficiarul plătește: noi am plătit foarte mulți bani pentru autorizația de construcție. Chiar dacă proiectul era greșit de la bun început. Arhitectul este verificat de un alt expert, expertul de către un supraexpert, iar pe urmă vine Primăria. Și nici unul nu a văzut greșelile. Nu au văzut nici unii că proiectul construcției a fost autorizat fără ca să existe fundația. Nu au văzut că nu am nici o ușă. Acum sunt nevoită să cer evaluarea unei comisii și a unui expert din Bruxelles. Nu am altă ieșire din situație”, a afirmat Rozalia Tokay.
Dar reprezentanții municipalității nu vor să preia lucrările, în concordanță cu modificările efectuate în teren. Modificările pe care Asociația Maghiară a Handicapaților Motori Cluj le-a făcut construcției erau absolut necesare, pentru că proiectul inițial de construcție era greșit, chiar dacă în modul în care a fost întocmit inițial, a fost aprobat de către inspectorii Primăriei Cluj-Napoca, fără să fi fost verificat, de la bun început, modul în care fost realizat proiectul de construcție.
”Adică, la parter, în proiectul inițial, nu a fost prevăzută nici o ieșire, nici o poartă. Nu caut să spun că inspectorii primăriei nu au fost atenți, nu au atras atenția arhitectului. Așa ar fi trebuit să se întâmple în mod firesc: cum vor ieși oamenii din încăpere, dacă nu există nici o ieșire? Mai ales dacă avem în vedere că această construcție este destinată persoanelor cu handicap. La parter există o sală de gimnastică: cum se intră acolo, dacă nu există nici o cale de acces?”, a adăugat președintele asociației, Rozalia Tokay.
Nimeni de la Primăria Cluj-Napoca, după cum susține Rozalia Tokay, nu s-a sinchisit să vină la Asociația Maghiară a Handicapaților Motori Cluj, pentru a verifica proiectul și realitatea din teren, adică ajustările care au fost efectuate la clădirea căminului pentru persoanele cu dizabilități.
În schimb, AMHMC primește în mod constant amenzi din partea municipalității, amenzi scrise din birou. Fără nici o deschidere pentru soluționarea acestei probleme.