Proiectul infiintarii unui centru de terapie postcura pentru dependentii de droguri in comuna clujeana Mica nu este vazut cu ochi buni de sateni. Primarul localitatii se plange ca oamenii sunt exasperati de taraganarea investitiei de 10 ani incoace, timp in care cladirea se degradeaza si ii alunga pe investitorii care ar vrea sa dezvolte un business in zona. Oficialii Agentiei Nationale Antidrog (ANA) sustin ca proiectul merge mai departe, desi nu exista fonduri si actiuni concrete in acest sens.
Proiectul a fost inceput la initiativa celor de la filala clujeana a ANA si a lui Eugen Boie, directorul de atunci. Reunea institutii importante ade Clujului, de la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu” sau Universitatea “Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca. Reprezentantii ANA au precizat ce actiuni s-au realizat la fata locului.
“Investitia a demarat in august 2008, iar pana la data de 31.03.2009, au fost executate lucrari de spalare a peretilor interior din pavilonul administrative, precum si montarea tamplariei termopan din PVC. Totodata a fost construit gardul din plasa metalica in jurul paviloanelor de la intrarea in obiectiv.
Valoarea initiala a contractului a fost de 3.596.656 lei cu TVA, din care au fost executate lucrari in valoare totala de 813.228,04 la data de 31.03.2009”, au precizat acestia, pentru Ziar de Cluj.
In comunitatile terapeutice traditionale care au program de tratament de lunga durata, se parcurg cateva etape, intre care acomodarea, tratamentul primar si reintegrarea, fiecare cu multe faze.
Legea prevede ca in acest tip de centre este nevoie de cate un psiholog pentru fiecare 4-6 beneficiari, un asistent social la fiecare 6-8 beneficiari, un instructor ergoterapeut la 6-8 beneficiari, precum si un medic, fie de medicina generala, fie de familie sau un psihiatru.
“Pentru punerea in functiune este necesara o noua evaluare a costurilor. Suma initiala de 3.596.656 lei acoperea numai executarea si compartimentarea spatiilor pavilionului central si executarea reparatiilor la pavilionul tehnic”, au mai aratat oficialii ANA.
Nu doar noi suntem incapabili, mai sunt si alte tari
Finantarea ar putea fi asigurata inclusiv printr-un program al Comisiei Europene. Oficialii ANA au subliniat ca si alte tari se confrunta cu acest tip de probleme, de la Marea Britanie la Spania, Norvegia sau Letonia.
“Un exemplu de bune practici in acest sens este dat de Franta, unde finantarea programelor de tip CT pentru consumatorii de droguri a fost realizata din fonduri publice printr-un plan guvernamental (in perioada 2004-2008)”, au aratat acestia.
Centrul ar avea nevoie de aproximativ 40 de angajati.
„In ceea ce priveste interpelarea domnului deputat Itu Cornel, precum si solicitarea administratiei locale din comuna Mica, de comun acord, au inceput demersurile de dezmembrare a imobilului si impartirea terenului acestuia in doua loturi, din care primul sa ramana in administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Agentia Nationala Antidrog (aproximativ 20.000 mp), iar al doilea in administrarea Comunei Mica (aproximativ 50.000 mp)”, au mai spus acestia.
„Ne-au aburit si am avut numai de pierdut”
Edilul comunei, Pavel Goron, a confirmat impartirea terenului, insa are o alta viziune despre utilitatea vechii cazarme.
„Am trimis o hartie la ei, la antidrog, sa ne dea pasunea de 7 hectare de langa cladire sa o putem intabula si sa facem ceva acolo. O sa fac o cerere la Parlament si la Guvern sa ne dea si cazarma inapoi. Deja am pierdut doi investitori din cauza ca le-am dat-o lor si nici nu au facut nimic”, a declarat primarul din Mica, pentru Ziar de Cluj.
Comunitatea nu a impartasit entuziasmul autoritatilor de la Cluj nici la demararea proiectului.
„Ne-a fost rusine de episcopul Vasile Somesanul si am cedat, dar noi stiam ca ne aducem antidrogul in sat. Se stie ca dealerii de droguri fac trafic si acolo unde dependentii fac tratament. Ne-au aburit si am avut numai de pierdut. Chiar in timpul negocierilor pentru centru, eram in discutii cu niste elvetieni care voiau sa faca un spital naturist. Am fi avut locuri de munca si era un lucru bun pentru toata lumea. Trebuia sa ii intrebam si pe oameni, sa strangem semnaturi si sa avem un cuvant de zis”, a dezvaluit Goron.
Mai mult, o alta oferta pentru zona cazarmei a venit la Mica de la o firma care ar fi vrut sa amplaseze acolo panouri solare.
„Asta a fost anul trecut, in vara. A trebuit sa ii refuzam pe toti, ca ne-am dat cazarma unora care nu au facut nimic cu ea si ei stiu bine ca nu vor avea bani sa faca vreudata centru acolo. Acum o pazeste un cioban, de nu, praful s-ar fi ales de ea. O sa chem si presa si o sa fac tot ce pot sa ca ne primim cazarma inapoi”, a mai spus primarul Pavel Goron.
Clujul e fruntas la consum de droguri
Eugen Boie, cel care a condus timp de 8 ani (intre 2001 si 2009) Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Cluj, in prezent pensionat si-a marturisit in articolul Ziar de Cluj pe aceasta tema nostalgia si cu supararea fata de acest proiect.
“Ar fi fost extraordinar daca centru acesta ar fi functionat. In acest moment e mult mai mare nevoie de un asemenea serviciu decat era atunci. Dupa dezintoxicarea propriu-zisa a celor cu dependenta psihoactiva sau psihotopa intotdeauna e nevoie de un tratament psihologic. De regula, se face in perioada spitalizarii, pentru o saptamana, doua, trei, dar asta nu inseamna ca pacientii au scapat de comportamentul adictiv. Ma refer aici la toate categoriile de dependenta, de la cea de alcool, la cea de etnobotanice”, a explicat acesta.
Potrivit celui mai recent raport national postat pe site-ul CPECA Cluj, in anul 2013, au primit asistenta pentru consum de substante psihoactive 1.645 de persoane, aproximativ cu 10% mai mare comparativ cu 2004, iar cele mai multe admiteri la tratament pentru consum de hipnotice si sedative se observa la Iasi si Cluj.
“Zonele cu cel mai mare risc se contureaza in jurul marilor centre universitare sau in zonele de granita”, se mai arata in raport.
Clujul se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste consumul de canabis, urmat de Bucuresti-Ilfov si Mures. Zona de Nord-Vest a Romaniei este pe primul loc ca “urgenta medicala ca urmare a consumului exclusiv de droguri ilicite”, cu 273 de cazuri.