Situatia tiganilor de pe strada Platanului, fosta Cantonului, e ignorata de autoritati. Oamenii de aici traiesc intr-o mizerie inimaginabila, iar numarul lor creste vazand cu ochii. Cu toate acestea, autoritatile locale nu au nici macar un plan in ceea ce-I priveste. Nici de incluziune sociala, nici de educare, nici de a le prezenta alternativa unei vieti mai linistite, mai curate. Desi le-au promis ca ii muta in locuinte sociale, consilierii locali au uitat ce au promis si votat in 2010, iar HCL-ul in care scria negru pe alb ca oamenii vor fi mutati de aici s-a pierdut printre sertare.
“Avem planuri in ce-i priveste. Ma refer la educatie. Veniti la sedinta de Consiliul Local sa vedeti –, atat a avut de spus primarul Emil Boc referitor la situatia oamenilor care locuiesc cate sapte in case de patru metri patrati.
Mai multe nu poate spune nici Pavel Doghi, presedintele Amare Phrala, care e de negasit cand vine vorba de oamenii pe care ar trebui sa-i apere. Marius Lakatos, asistent pe probleme cu romii in cadrul Consiliului Judetean Cluj, spune ca programele exista cu certitudine, doar ca nu stie exact care sunt ele.
“Este o gradinita in interiorul comunitatii, infiintata de asociatia Ajutorul Familiei. Exista functioneaza, copiii merg acolo. Ajutorul Familiei deruleaza si alte programe acolo”, a declarat acesta pentru Ziar de Cluj. Atat.
Problema autoritatilor. Vina autoritatilor.
Povestea romilor de pe Cantonului, actuala strada Platanilor, a inceput in 2004. Atunci, pentru ca o mana de oameni dormeau sub cerul liber sau in case incropite din nailoane, primarul Gheorghe Funar a mutat aici, in colaborare cu ONG-uri din strainatate, cateva case modulare.
“Da, a fost in colaborare si cu sprijin financiar din partea unor ONG-uri de prin Franta, Olanda. Noi am cautat sa amenajam terenul, sa asiguram apa si curent in zona respectiva. La acele casute au fost puse geamuri termopan. Am dus acolo oameni din zona Pata Rat si Piata Marasti, de pe Coastei”, sustine fostul primar al Clujului.
A fost vorba de cateva familii, mai putin de cinci. Iar aceasta mutare trebuia sa fie doar una provizorie, isi aminteste el: “Era pe o anumita perioada de timp, pana li se gaseste o alta solutie. Sa nu mai stea sub cerul liber sau in constructii din plastic”.
“In mod normal, fiind oameni, trebuiesc gasite solutii. Emil Boc a fost prim ministru si a adus sume uriase la Cluj, care s-au pierdut la imparteala. Pentru ei n-a mai ramas nimic”, sustine Gheorghe Funar.
In 2011, CFR i-a dat in judecata pe oamenii care locuiau pe Cantonului, acuzandu-I ca ocupa abuziv terenul si ca, de fapt, apartine cailor ferate.
“A fost o situatie care ne-a facut sa urmarim istoria familiilor care locuiau atunci pe Cantonului. Atunci, pe baza a ce ne-au impartasit oamenii, am cautat asociatia care in 2004 si 2005 a amplasat acolo acele case de termopan. Asa am dat de Gheorghe Funar in 2004 si Emil Boc in 2005, care si-au dat acordul pentru amplasarea a 50 de casute aici. Prin urmare, primaria a fost de acord cu amplasarea acestor casute acolo. Asa am dovedit ca oamenii nu ocupa abuziv terenul, care e, de fapt, al Primariei”, isi aminteste Eniko Vincze, profesor UBB si membru al Grupului de Lucru al Organizatiilor Civice (gLOC).
Restul oamenilor, spune Eniko Vincze, s-au stabilit acolo improvizand case si adaposturi.
“Dar toata aceasta amplasare si dezvoltare s-a intamplat cu acordul explicit sau tacit al autoritatilor. Altfel nu puteau sa stea atata timp, atatia oameni. Ce fac organizatiile – programe scolare sau umanitare – sunt interventii mici care nu schimba situatia. Ea se reproduce. Trebuie sa ajungem in momentul in care Consiliul Local va adopta o hotarare in care isi va asuma ca va face ceva cu ei.”, mai spune aceasta.
Pe strada Platanului, fosta Cantonului, locuiesc 600 de suflete, in conditii de neimaginat. Au case in care acoperisul e o usa sau o bucata de musama, paturi in care dorm bunici, parinti si copii. Iar autoritatile locale ridica din umeri cand vine vorba de ei, chiar daca situatia de acolo se inrautateste pe zi ce trece.