Sunt zeci de cereri de locuințe sociale anual pe care Primăria Cluj-Napoca nu reușește să le onoreze. Printre acestea se numără și familiile de romi care au fost mutați în barăcile de lângă groapa de gunoi din Pata Rât. Programul municipalității privind locuințele sociale este un eșec. Administrația locală promite de ani de zile locuințe sociale noi, dar finalizarea acelor proiecte sunt încă departe de finalizare.
Activiștii de la Mișcarea Căși Sociale Acum atrag atenția asupra unui proiect votat de consilierii locali ce vizează o clădire a Primăriei aflată pe strada Anton Pann, o clădire care stă nefolosită de mai mult timp și unde ar fi putut să fie amenajate locuințe sociale. Activiștii acuză însă municipalitatea că face jocul dezvoltatorilor imobiliari, iar un imobil cu locuințe sociale ar scădea valoarea apartamentelor care se construiesc în apropiere.
În 03.08.2020, în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca s-a aprobat Proiectul de hotărâre privind încetarea dreptului de folosință gratuită a Direcției de Asistență Socială și Medicală asupra imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Anton Pann nr. 8-10. Inventarul bunurilor publice din 2014 arată, că demisolul casei de pe str. Anton Pann nr. 8-10 este compus din două apartamente, fiind un spațiu de 250.4 mp. Cele două apartamente au fost declarate libere în acel an drept spații cu altă destinație decîât locuire. Ele au fost propuse pentru finanțare europeană, cu scopul de a fi renovate și incluse în circuitul locativ. Cererea de finanțare a fost prost scrisă: cei care au întocmit proiectul nu au fost în stare să solicite suma de bani minimă care ar fi făcut eligibil acest proiect. (În acel proiect au mai fost incluse clădirea de pe str. Locomotivei nr. 1, acum sediu ADIZMC, și o clădire de pe str. Donath, acum transformată în grădiniță).
În decembrie 2018, prin procedurile în vigoare, primăria a trecut imobilul de pe str. Anton Pann nr. 8-10 din domeniul privat al municipiului Cluj-Napoca în domeniul său public. Apoi, a dat în folosință gratuită întreaga casă (cu toate apartamentele de la parter și demisol) Direcției de Asistență Socială care avea nevoie de un spațiu pentru a putea depune un proiect către fondurile norvegiene.
În februarie 2019, DASM a renunțat la dreptul de folosință gratuită a imobilului de pe str. Anton Pann nr. 8-10 și a cerut un apartament cu scopul arătat mai sus pe str. Zrinyi nr. 7.
”Suprafața construită de 320 mp și terenul de 189 mp au stat goale în toată această perioadă până acum, deci cel puțin de 6 ani, dar demisolul casei a fost liber probabil cu mult timp dinainte.Timp în care primăria afirma în continuu că nu are terenuri și nu are clădiri unde să realizeze locuințe sociale. Cu siguranță, primăria nu a făcut niciun demers să renoveze clădirea cu scopul reintegrării sale în circuitul locativ public pentru că aprobase demult PUZ-urile privind regenerarea urbană a zonei, de exemplu PUZ privind str. Anton Pann nr. 12-16, aprobat prin HCL 19/16.06.2016. În mentalul politic al conducerii primăriei, prezența unui imobil cu locuințe sociale publice ar fi redus profitul de pe urma investiției imobiliare de pe Anton Pann 12-16”, consideră activiștii din cadrul Mișcarea Căși Sociale Acum.
16 familii de pe strada Cantonului riscă să fie evacuate
În acest moment pe strada Cantonuliui sunt 16 familii care riscă să fie evacuate.
Cele 16 familii locuiesc pe Calea Dezmirului f.n (fosta str. Cantolui f.n) din Cluj-Napoca. Proprietățile proprietatea Statului Român prin Ministerul Transporturilor, iar Compania Națională de Căi Ferate CFR SA are drept de concesiune asupra acestor proprietăți pe o perioadă de 49 de ani.
”Ne adresăm instituțiilor Dumneavoastră pentru a susține cele 16 familii aflate în riscul de a deveni persoane fără acoperiș deasupra capului în cazul în care cineva (persoană privată/ companie/ instituție publică) ar demola locuințele lor informale și le-ar evacua din aceste locuințe fără a le acorda locuințe publice adecvate. tim bine: chiar dacă starea de urgență, în timpul căreia evacuările prin executare silită au fost suspendate, nu mai este în vigoare, numărul persoanelor cu risc de infectare cu Covid-19 este în creștere exorbitantă. Iar rămânerea fără adăpost crește exponențial riscul de infectare. cum ele sunt amenințate să devină persoane fără acoperiș deasupra capului. Dincolo de acest moment, însă, ele locuiesc de ani și zeci de ani de zile în condiții inadecvate și nesiguranță, dreptul lor la o locuință socială adecvată fiindu-le negat de multă vreme”, explică activiștii de la Căși Sociale Acum.
Dintre cele 16 familii, în anii trecuți au depus cereri de locuințe sociale către Primăria Municipiului Cluj-Napoca 10 familii, însă, până acum nu le-a fost asigurat accesul în fapt la locuințe sociale.Printre cele 16 familii există și un caz de familie evacuată de 10 ani dintr-o clădire retrocedată fără atribuirea unei locuințe sociale alternative, și un caz de o persoană a cărei părinți au fost evacuați dintr-un imobil restituit.