Din oras

Primăria a înverzit Calea Turzii pe principiul „ce-i prea mult, strică”

Anumite spații pseudo-verzi din oraș reflectă modul neglijent în care municipalitatea își pune în practică proiectele de modernizare și înfrumusețare a spațiului public. Un exemplu grăitor în acest sens este tronsonul de pe Calea Turzii, după sensul giratoriu Observatorului.  

În comunicatele pompoase ale municipalității, tronsonul promis pe mijlocul străzii Calea Turzii, arăta ca la carte: bine umplut cu pământ vegetal. În realitate, la trei ani după finalizarea proiectului la care Primăria a lucrat cu una din firmele ei de casă, zona mediană de pe al doilea tronson al arterei e mai degrabă o bordură umplută cu pământ denivelat. Verdeața din promisiunile lui Boc e în realitate rară, ca pătrunjelul într-o ciorbă, și neîngrijită. 

În anul 2014, municipalitatea promitea că va moderniza artere principale din oraș și au inclus în proiect și Calea Turzii, una din cele mai circulate străzi, o poartă de acces în oraș.

“În urma deciziei domnului primar Emil Boc din luna noiembrie a anului 2013, Primăria Cluj-Napoca a realizat un proiect de modernizare a străzii Calea Turzii, pe lungimea totală de 1950,61 m, care include pe lângă refacerea tramei stradale, a trotuarelor și o zonă mediană cu iluminat public și spațiu verde (tronsonul II – între sensurile giratorii Observatorului și Făget). Proiectul cuprinde și modernizarea sensului giratoriu de la intersecţia cu strada Făgetului”, afirmau reprezentanții Primăriei în 2014. 

Roadele acestui proiect nu sunt deloc verzi, la propriu. Tronsonul e îngust și plin de pământ cu gropi și mizerii. Iarba nu mai poate crește în anumite porțiuni din cauza materialului antiderapant care a fost aruncat pe stradă și pe marginile tronsonului și a mai nimerit și pe pământul „vegetal”. 
„Uitați-vă cum arată. Mai bine mai făceau o pistă de biciclete. Verdeața e uscată. De la sarea pe care au aruncat-o”, a spus un clujean care locuiește în zonă. 

Cluj-Napoca înseamnă mai mult decât centrul orașului sau zonele rezidențiale. Tronsoanele care au fost amenajate în cartiere sau pe anumite artere periferice, ar trebui să însemne și pentru edili mai mult decât niște smocuri de iarbă pe fundal de pământ neîntreținut. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *