„Prima doamna a Clujului” uita de lucrurile cu adevarat importante din acest oras. Am vazut-o pe Oana Boc in repetate randuri la protestele din Piata Unirii, marsaluind alaturi de clujeni impotriva exploatarilor cu cianura de la Rosia Montana. Am vazut-o solidarizand si cu locuitorii din Pungesti, la protestul de luni seara. Am auzit-o scandand „Nu cedam, nu capitulam”, pentru locuitorii din Pungesti, o localitate din judetul Vaslui. A rabdat frig in strada pentru vasluieni.
Ar spune doamna Boc ca a fost o cauza nobila. Si nu am putea sa o contrazicem, a dorit, in acest fel, sa isi manifeste spiritul civic.
A dorit sa arate ca nu este de acord cu astfel de exploatari, si s-a facut auzita. Pentru ca intotdeauna o Prima Doamna atrage atentie, priviri si blitzuri.
Dar nu putem sa nu ne intrebam unde este spiritul civic al Primei Doamne a Clujului, atunci cand o policlinica fara plata, care trateaza pensionarii saraci si fara asigurare medicala, e pe cale de a se inchide, din lipsa de fonduri?
Unde este puterea exemplului, un atu pe care doamna Boc il are in buzunar, datorita staturii publice a sotului dumneaei? Cand o vom vedea pe sotia primarului facand ceva cu adevarat important pentru comunitate, mai mult decat sa tina o pancarta in mana sau sa recite poezii pe muzica rock?
Policlinica in care medici pensionari sau angajati la alte spitale fac munca voluntara pentru batranii bolnavi, care nu-si permit un tratament la un spital privat, e la un pas de a se inchide. Oamenii de acolo nu stiu strategii de imagine, nu atrag atentie si blitzuri, iar pacientii lor nu au puterea sa scandeze in strada ca au nevoie de medicamente.
In tot acest timp, Oana Boc protesteaza pentru oamenii din Pungesti.