Hepatita virala de tip B este o boala inflamatorie a ficatului, dar, fata de tipul A, este mult mai grava prin capacitatea ei de cronicizare. Infectia cu virusul hepatitei B poate fi diagnosticata facand anumite teste speciale in sange.
Virusul hepatitei B se ia de la o persoana la alta prin lichide corporale, inclusiv sange, lichid seminal (din sperma) si fluide vaginale (inclusiv sange menstrual). Virusul poate fi transmis de o mama copilului in timpul sarcinii. Cei mai multi oameni fac infectia cu virus de tip B in timpul adolescentei sau la maturitate.
Infectia acuta se vindeca de obicei singura, fara tratament. Unii bolnavi nu au nici un simptom. Multi dintre cei cu simtome se simt bine in 2-3 saptamani si isi revin complet dupa 4-8 saptamani. La altii, in schimb, recuperarea ia mai mult timp, dar in final se realizeaza. Infectiile cronice apar cand virusul hepatitei B continua sa fie prezent in ficat si sange pentru 6 luni sau mai mult. Infectia cronica poate duce la alte afectiuni serioase, cum sunt ciroza si cancerul de ficat.
Infectia cronica se dezvolta pana la 90 % din copiii infectati la nastere, in 30 % din copiii infectati intre 1 si 5 ani si in circa 6 % din cei infectati dupa varsta de 5 ani. Doua medicamente sunt folosite pentru a trata hepatite de tip B cronicizata: interferon alfa-2b (fiole injectabile) si lamivudina (tablete). Fiecare medicament are avantaje si dezavantaje. Fiecare este eficient pe termen lung la mai putin de jumatate dintre pacientii care le iau. Specialistii prescriu lamivudina mai degraba decat interferon, pentru ca este mai ieftin si nu are aproape nici un efect secundar, dar de cele mai multe ori tratamentul este combinat.
Vaccinarea poate preveni infectia cu hepatita B; vaccinul are o eficacitate de 95 %. Desi vaccinul nu este folosit pe scara larga printre adulti, cei cu risc la infectie ar trebui sa se vaccineze.
Te poti proteja de infectia cu virusul hepatitei B evitand contactul cu fluidele corporale ale unei persoane ale carei sanatate si istorie sexuala nu le cunosti. Pentru a preveni infectia:
– Evita relatiile sexuale intamplatoare cu persoane necunoscute.
– Foloste prezervativul in caz de orice dubiu privitor la starea de sanatate a partenerului.
– Nu imprumuta ace, sericngi folosite sau chiar numai desfacute din ambalajul original.
– Poarta manusi de latex sau cauciuc, daca trebuie sa atingi sange.
– Nu imprumuta periuta de dinti, lamele sau aparatul de ras.
– Nu accepta, la coafura, manichiura, frizerie, utilizarea forfecutelor, a briciului etc. de care nu esti sigur ca au fost sterilizate.
– Vaccinul este cea mai eficienta cale de prevenire a infectiei cu acest virus.
Vaccinarea este recomandata indeosebi pentru urmatoarele grupe de persoane cu risc mai crescut:
– toti nou-nascutii;
– orice persoana de 18 ani sau mai tanara, care nu a primit vaccinul;
– persoanele care isi injecteaza droguri ilegale;
– persoanele care au avut mai mult de un partener de sex in ultimele 6 luni sau care au o istorie cu boli cu transmitere sexuala;
– barbatii homosexuali;
– persoanele care au probleme de coagulare a sangelui (hemofilia, de pilda), si care au primit factori coagulanti de la donatori umani;
– persoanele care au boli grave la rinichi si au nevoie ca sangele lor sa fie filtrate periodic de un aparat special de homodializa;
– persoanele care lucreaza in domeniul sanatatii si care sunt expuse la contactul cu sange in diferite ocazii;
– persoanele care vor petrece mai mult de 6 luni in parti ale lumii unde hepatita de tip B este frecventa sau unde un mare numar de oameni au o asemenea infectie cronica: Asia de Sud-Est si Centrala, insulele din Pacificul de Sud, Bazinul Amazonului, Orientul Apropiat, Africa, Europa de Est si China.
In unele cazuri, medicul poate cere un test post-vaccin, pentru a se asigura ca persoana a dezvoltat imunitate la virusul hepatitei B. Aceste teste sunt recomandate celor care au o schimbare majora a statusului sistemului imunologic, lucratorilor din domeniul sanatatii, persoanelor care fac sex cu parteneri care au infectie cronica cu virus B.