Analiză a publicației maghiare independete NÉPSZAVA, preluată de Rador:
„Organizaţiile „Corupţia ucide” şi Rezistenţa Civilă au anunţat organizarea sâmbătă (s-a desfăşurat, extrem de anemic – se vede că societatea „în civil” nu a mai fost „mobilizată” ca pentru Klaus Iohannis împotriva lui Ponta, Dragnea, Dăncilă şamd – n- red.) a unei demonstraţii împotriva proiectului de lege care are drept scop extinderea jurisdicţiei serviciilor secrete din România. Potrivit intenţiilor manifestate de organizatori, societatea civilă română trebuie să spună un NU hotărât reglementării care se pregăteşte de reducerea drepturilor generale la libertate, de întărirea cenzurii şi a serviciilor secrete – până când nu va fi prea târziu.
„Când justiţia devine lege, protestul devine obligatoriu” cu acest apel a fost anunţată demonstraţia de sâmbătă, însă există serioase şanse că în timp ce în 2017-2018 sute de mii au ieşit hotărâţi în stradă făcând ca guvernarea social-democrată de atunci să fie nevoită să facă un pas înapoi din cauza modificărilor operate la legile juridice, de data aceasta nu se poate conta pe o astfel de presiune socială.
Vineri, 45 de organizaţii civile au prezentat o luare de poziţie comună, în care se avertizează asupra pericolelor reprezentate de iliberalismul care se furişează pe nevăzute, de legea serviciilor secrete care pune în pericol statul de drept, precum şi de una din manifestările preşedintelui Klaus Iohannis care reprezintă motive de îngrijorare. Cu toate acestea sondajele efectuate în ultima vreme – cu siguranţă datorate îndelungatelor, aproape permanentelor crize guvernamentale – demonstrează că procentul cetăţenilor români care doresc să aibă în fruntea ţării un lider cu mână forte nu au încredere în instituţiile democratice. Acestei tendinţe i se potriveşte şi faptul că în rândul populaţiei române a crescut spectaculos şi popularitatea lui Viktor Orbán.
Proiectul de lege incriminat nu s-a bucurat de un ecou social mai deosebit nici măcar pentru că amintirea fostei organizaţii secrete comuniste Securitatea este încă relativ vie în conştiinţa socială românească. Noua propunere doreşte să creeze în România un monstru comparabil cu fostul serviciu înspăimântător.
De exemplu, se prescrie că serviciile secrete nu mai trebuie să dea socoteală despre partea esenţială a activităţii lor, pot desfăşura o activitate economică incontrolabilă, pot obliga pe oricine la o colaborare ţinută în secret, iar ofiţerii din serviciile secrete pot fi urmăriţi doar de procurori special numiţi în acest scop şi acceptaţi de către şeful statului.
În mod surprinzător politica română tace, iar preşedintele Klaus Iohannis a adresat în cadrul unei informări de presă de marţi un atac incalificabil la adresa mediei care a făcut public proiectul de lege. Practic, preşedintele i-a ameninţat pe ziarişti, afirmând că „cineva – ştim noi, cine – a crezut că este o idee bună să se provoace o scurgere de informaţii. O mare greşeală”.
Reacţionând la acest lucru, organizaţiile care sunt împotrivă au publicat poziţia lor comună. „Avem de ce să ne îngrijorăm” – susţin organizaţiile civile. Şi într-adevăr, influenţa serviciilor secrete este şi aşa uriaşă în politica română şi în media. De exemplu, postul TV Digi24 l-a disponibilizat cu efect imediat pe unul dintre cei mai cunoscuţi gazetari politici români, Cristian Tudor Popescu, după ce acesta a criticat cu cuvinte dure în cadrul unui program principal de seară proiectul de lege calificându-l drept o resuscitare a Securităţii.
(Traducerea Rador: Imola Stănescu)