Putin, mult, cu pasiune, la nebunie… Exista o mie si unu feluri de a iubi. Verbul este acelasi, dar calificativul se schimba. In functie de stare, de intalniri, de varsta. Nu iubesti la 8 ani la fel cum o faci la 15 sau la 30. Iubirea se schimba, in functie de ritmul si experientele fiecaruia. Cu timpul, nu-i mai ceri acelasi lucru, nu mai alegi aceiasi parteneri; nu te mai angajezi in acelasi aventuri. Exista o varsta la care sunt privilegiate povestile scurte, in care prea putin conteaza durata legaturii de iubire, cu conditia ca aceasta sa existe.
Sunt insa si cazuri, dimpotriva, in care longevitatea unei iubiri este extrem de importanta. Fiecare poveste de iubire isi are, asadar, povestea proprie. O poveste care va seamana, pe masura ambitiilor voastre, a capacitatii voastre de a iubi. Unele persoane nu jura decat pe iubire si se lanseaza nebuneste in iubiri pasionale; altele nu au incredere in ea si se manifesta cu retinere, de teama unui esec. Mai exista si altii inca inzestrati cu darul de a li se aprinde calcaiele dupa persoane care nu li se potrivesc; povestea de iubire se “oteteste” atunci.
Alchimia iubirii
In basmele copilariei, povestile incep aproape intotdeauna la fel: a fost odata ca niciodata…; in viata reala insa nicio iubire nu evolueaza, nici nu se incheie la fel. Unele iubiri dureaza doar cateva ore, altele, cateva luni, altele o intreaga viata. Durata unei relatii depinde mult de modul in care partenerii seamana si de motivele pentru care s-au ales unul pe celalat.
Exista alchimii perfecte: indragostiti aflati in permanenta pe aceeasi lungime de unda, care privesc in aceeasi directie. Exista, pe de alta parte, combinatii explozive, care scriu impreuna povesti originale, navalnice, cu zvacniri. Mai sunt si iubiri explozive – caractere si proiecte prea diferite – presarate cu capcane, certuri, scurte despartiri. In sfarsit, mai sunt si cuplurile imposibile, care nu stiu sa-si ofere reciproc satisfactii sau care – dimpotriva – isi provoaca mari suferinte. In acest caz te intrebi: iubirea, merita ea oare osteneala, de vreme ce te face sa plangi, sa suferi sau sa se sfarseasca?
Raspunsul este simplu: iubirea te ajuta sa traiesti. Cum sa pui la indoiala importanta vietii, atunci cand cineva te iubeste? Cum sa-ti spui ca ea nu serveste la nimic, atat timp cat iubirea iti daruieste placere? Numai ca, pentru a fi fericit, trebuie sa acceptam ca iubirea este un sentiment complex si schimbator. Si mai trebuie sa va repetati ca tocmai acest tip de iubiri posibile fac viata mai dragastoasa si mai palpitanta.
Iubirea conflictuala
Indragostitii se cearta deseori. Unii chiar tot timpul. Dar ar fi gresit sa credem ca nu se iubesc. Iubirea impune anumite diferente conflictuale, pentru ca in joc intra doua persoane, doua caractere diferite. Nu exista, deci, motive de a fi intotdeauna de acord.
Uneori chiar acest lucru va cam agaseaza. Ea vorbeste prea mult si mai spune si prostii, el nu este destul de atent, e imprevizibil. E limpede ca tocmai pentru ca iubiti, sunteti mai exigenti cu celalalt. Aveti mereu tendinta sa faceti in asa fel incat sa actioneze cat se poate mai bine, sa aiba aceleasi reactii. Doar ca aceasta este imposibil. El nu esti tu si nici invers. Ganditi diferit, nu aveti aceeasi viziune sau judecati asupra vietii si lumii in general. Nu va exprimati la fel, nici nu va manifestati identic entuziasmul.
Toate acestea explica neintelegerile si dialogul surzilor. De pilda: “Dar nu ai spus nimic si atunci am fost sigura ca erai de acord! Ba deloc, daca nu am zis nimic a fost tocmai pentru ca nu iti impartaseam parerea, dar nu am vrut sa te critic pentru ideea ta in fata tuturor!” Asemenea mici certuri nu sunt grave. Mai ales daca sunt urmate de explicatii, de lamuriri. Insa, atunci cand conflictele sunt permanente, trebuie sa stiti sa suportati consecintele.
Unele persoane nu simt ca traiesc o relatie de iubire fara ciocniri. Poate pentru ca proprii lor parinti se certau frecvent. Poate pentru ca cer prea mult de la celalalt sau chiar de la iubirea insasi, atat de mult, incat dragostea devine imposibila. Problema este ca un asmenea joc de-a soarecele si pisica te uzeaza. Poate chiar sa-ti faca rau. Daca va aflati intr-o asemenea situatie, este bine sa va propuneti un termen-limita… de asteptare si cunoastere.
Iubirea la distanta
“Ochii care nu se vad se uita!”, se zice. Cu toate acestea cate iubiri nu s-au nascut dintrun simplu schimb de scrisori sau email-uri, cate povesti nu au rezistat tocmai gratie kilometrilor care ii desparteau pe indragostiti! Sa traiesti departe unul de celalalt nu este, cu siguranta, usor. Dar, lucru ciudat, tocmai acest inconvenient intretine ca o flacara sentimentul iubirii.
Atunci cand sunteti departe de celalalt, vi-l imaginati. Prin corespondenta, telefon sau Messenger, ajungeti sa va spuneti mai multe lucruri daca ati sta fata in fata. Singura problema este ca o iubire la distanta nu dureaza decat o vreme. Fiind la distanta, sfarsiti prin a avea doua vieti: o viata in corespondenta, mai degraba imaginar-virtuala, si o viata reala, ce zi cu zi, in care celalalt indragostit sfarseste prin a se strecura fara drept.
Pentru ca vine intotdeauna un moment in care doresti sa traiesti efectiv o iubire. Visele, scrisorile sau mesajele nu mai sunt de ajuns. Si este normal. Nu trebuie sa va reprosati nimic, chiar daca odata v-ati jurat credinta. Singurul mod in care o iubire la distanta ar putea rezista ar fi sa va vedeti din cand in cand, pentru a va “materializa” iubirea. Daca acest lucru este posibil, e grozav, pentru ca in acele momente veti regasi bataile grabite ale inimii asa cum le-ati trait in primele zile de iubire.
Se intampla insa din pacate, si sa fiti deceptionati de cel care v-a lipsit atat de mult: timpul l-a transformat pe celalalt ori chiar tu insuti / insati nu mai esti acelasi / aceeasi. In acest caz, nu trebuie sa va grabiti; daca tineti la aceasta relatie, trebuie sa-i acordati timp. Timpul regasirii. Daca nu reusiti, solutia normala este despartirea.
Iubirea platonica
Aceasta iubire casta este destul de rara. Este, deseori, o poveste intre adolescenti foarte tineri, care se indragostesc de un baiat sau de o fata fara sa indrazneasca sa-i spuna acest lucru sau sa se apropie unul de celalalt. De altfel, poate nici nu o doresc sa o faca. Unii dintre dvs. cunosc, probabil, inca, aceasta faza, o iubire idealizata, neconcretizata si secreta.
Aceasta se poate intampla atunci cand va indragostiti de un adult, de un profesor, de un supraveghetor, de o verisoara mai in varsta. De teama de a va marturisi aceste momente neasteptate, chiar deplasate, preferati sa iubiti in tacere. Unii tineri foarte credinciosi pot sa iubeasca in acest fel pentru a se conforma recomandarilor din textele religioase. Aceste persoane renunta la iubirea fizica pana dupa casatorie.
.ro
Foto: www.sxc.hu